Bulgaria a cerut oficial NATO să trimită sisteme anti-drone după incidentele recente din Marea Neagră.
Bulgaria a cerut oficial NATO să trimită avioane de luptă și echipamente capabile să neutralizeze drone pe teritoriul său, în vederea întăririi măsurilor de apărare, a anunțat vineri ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, potrivit Reuters. Demersul autorităților de la Sofia are loc pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
Mai multe incidente au fost raportate în ultimele zile în regiune. Două nave au fost lovite de drone în această săptămână în apropierea litoralului românesc, iar atacurile au provocat incendii la bord. Marți, o navă comercială s-a scufundat în apele din largul Bulgariei, în urma unui incident similar. Ca reacție la acest eveniment, autoritățile bulgare au convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia.
Evoluțiile recente evidențiază riscurile tot mai mari pe care confruntarea dintre Rusia și Ucraina, în care dronele sunt utilizate pe scară largă, le generează pentru navigația comercială din apropierea flancului sud-estic al NATO.
„Am transmis scrisori și am formulat o solicitare Secretarului General al NATO și Comandantului Suprem al Forțelor Aliate, în care le cerem să ne consolideze capacitățile, ceea ce presupune și desfășurarea de forțe suplimentare pe teritoriul nostru. Așteptăm decizia acestora”, a declarat Stoianov.
Bulgaria vrea să coordoneze răspunsul la atacurile cu drone împreună cu România și Turcia
În paralel cu solicitarea adresată Alianței, Sofia urmărește să stabilească o strategie comună cu statele vecine pentru gestionarea incidentelor din Marea Neagră. Dimitar Stoianov a anunțat că dorește să discute în perioada următoare cu miniștrii Apărării din România și Turcia, pentru a coordona măsurile de răspuns.
Pe fondul acestor preocupări, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avut joi întrevederi cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și cu președintele României, Nicușor Dan. La finalul discuțiilor, oficialul Alianței a subliniat că NATO va „continua să colaboreze strâns cu aliații din zona Mării Negre și își va ajusta postura de descurajare și apărare în funcție de necesități”.
Solicitarea înaintată de Bulgaria urmează să fie analizată la nivelul Alianței. Un oficial NATO a declarat vineri că ambasadorii celor 32 de state membre vor discuta acest subiect în cursul săptămânii viitoare.
Totodată, autoritățile bulgare au propus instituirea unui moratoriu privind atacurile asupra navelor civile din Marea Neagră. Sofia intenționează și să participe, până la sfârșitul lunii octombrie, la o inițiativă a NATO destinată combaterii dronelor.
Atacurile din Marea Neagră determină Bulgaria să ceară activarea Articolului 4 al NATO
Totodată, Bulgaria analizează posibilitatea de a solicita consultări în cadrul NATO, în baza Articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, după ce mai multe nave comerciale au fost atacate cu drone în Marea Neagră. În acest context, președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, despre securitatea navigației și măsurile necesare pentru protejarea traficului maritim.
"Am avut o discuție telefonică foarte bună cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, cu privire la recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în largul coastelor bulgare, precum și la celelalte incidente care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române. Aceste atacuri cu drone sunt consecințe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci și aprovizionarea agricolă vitală către alte continente. Am convenit ca România și Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE și al NATO, în vederea asigurării siguranței transportului maritim comercial în Marea Neagră", a postat Nicușor Dan pe X.
Tot miercuri, Iliana Iotova a anunțat, într-un interviu acordat postului Nova TV, că Sofia intenționează să sesizeze Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în legătură cu intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din regiune. Inițiativa vine după incidentele din 13 octombrie, când două nave comerciale au fost vizate în largul coastelor Bulgariei.
Articolului 4 al NATO
Autoritățile bulgare încearcă, totodată, să introducă pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului European un punct extraordinar consacrat securității maritime în Marea Neagră. Printre variantele luate în considerare se numără și activarea Articolului 4 al NATO. Iotova a subliniat însă că o asemenea decizie necesită o analiză atentă și ar avea o greutate mai mare dacă ar fi susținută de mai multe state aliate.
Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede: "Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea uneia dintre părți este amenințată." Mecanismul permite oricărui stat membru care consideră că securitatea sa este pusă în pericol să solicite consultări cu ceilalți aliați, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Spre deosebire de Articolul 5, acesta nu presupune automat o intervenție militară, ci oferă cadrul pentru evaluarea amenințării și discutarea unor eventuale măsuri comune.
Într-un alt interviu, acordat Televiziunii Naționale Bulgare (BNT), președinta Bulgariei a precizat că a convenit asupra unui text comun cu omologii săi din România și Turcia.
Potrivit agenției bulgare de presă BTA, discuțiile cu Nicușor Dan vizează obținerea unui moratoriu asupra utilizării dronelor împotriva navelor comerciale și a infrastructurii civile din Marea Neagră, precum și oprirea ostilităților în spațiul maritim. Iotova a mai amintit că miniștrii apărării din Bulgaria, România și Turcia au purtat deja discuții privind posibile acțiuni coordonate.
În următoarele zece zile este așteptată o reuniune consacrată securității în Marea Neagră, în cadrul căreia ar urma să fie stabilite măsuri concrete.
Avertismente privind reacția Bulgariei
Iliya Nalbantov, fost șef de cabinet al mai multor miniștri bulgari ai apărării, a criticat reacția autorităților de la Sofia și a avertizat că lipsa unor măsuri ferme ar putea încuraja Rusia să desfășoare acțiuni militare în apropierea apelor teritoriale bulgare.
Într-un interviu acordat Radioului Național Bulgar (BNR), Nalbantov a susținut că discursul politic al autorităților și faptul că Bulgaria nu a solicitat sprijinul aliaților transmit un semnal favorabil Moscovei, relatează Novinite.
Fostul oficial consideră că incidentele s-ar putea repeta dacă guvernul nu își schimbă abordarea. În opinia sa, Sofia ar fi trebuit să ceară sprijinul NATO și al Uniunii Europene pentru monitorizarea permanentă a zonei economice exclusive a Bulgariei din Marea Neagră.
Nalbantov a mai afirmat că Bulgaria, în calitate de membră a ambelor organizații, ar fi trebuit să solicite deja supraveghere aeriană și prin satelit pentru a urmări evoluțiile din regiune.
Între timp, Bulgaria a cerut asistență tehnică din partea Uniunii Europene și a NATO pentru investigarea atacurilor cu drone asupra celor două nave comerciale. Solicitarea a venit la o săptămână după incidentele în care una dintre ambarcațiuni s-a scufundat, iar cealaltă a fost avariată.
Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Boiko Borisov, liderul partidului de opoziție GERB. Potrivit declarațiilor sale, rapoartele serviciilor de securitate prezentate în cadrul Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională (CCSN) indicau că nava scufundată în Marea Neagră ar fi putut transporta trupe, relatează Novinite într-un material publicat pe 9 octombrie.
Borisov a făcut afirmațiile în timpul unei întâlniri de lucru cu reprezentanți ai partidului, desfășurată la Petrici. Întâlnirea a avut loc la o zi după ședința cu ușile închise a CCSN, convocată de Iliana Iotova în urma scufundării celor două nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei.