Schimbările climatice favorizează răspândirea bacteriei Vibrio pe litoralul european, fenomen care a dus deja la închiderea unor plaje din Spania și ridică îngrijorări tot mai mari în zona Mării Mediterane.
Creșterea temperaturii mărilor și efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice favorizează extinderea bacteriei Vibrio, supranumită „bacteria mâncătoare de carne”, iar autoritățile europene urmăresc cu atenție evoluția fenomenului. În unele zone din Spania, situația a dus deja la închiderea unor plaje, în timp ce specialiștii avertizează asupra riscurilor pentru sănătate și pentru industria turismului.
În debutul sezonului estival, milioane de turiști se pregătesc să petreacă vacanțele pe litoral, însă apele mai calde creează condiții favorabile pentru dezvoltarea unor microorganisme periculoase. În ultimii ani, mai multe regiuni de coastă din Europa au fost afectate de episoade de contaminare și alerte sanitare, pe fondul încălzirii apelor marine și al presiunii crescute exercitate asupra ecosistemelor de coastă.
„Marea Mediterană ne arată cum arată o lume mai fierbinte”, afirmă Hatim Aznague, analist pentru Proiecte, Acțiune Climatică și Reziliență Energetică în cadrul Uniunii pentru Mediterana, într-un interviu acordat Euronews. „Țările care împart această mare pot alege, de asemenea, să împartă și soluția.”
Bacteria Vibrio, în atenția specialiștilor
Una dintre cele mai mari preocupări este reprezentată de Vibrio, un microorganism care trăiește în mod natural în apele marine și salmastre, în special în apropierea estuarelor și a zonelor unde râurile se varsă în mare.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) precizează că anumite tulpini ale acestei bacterii pot fi întâlnite în fructele de mare și pot provoca afecțiuni cu grade diferite de severitate, de la tulburări digestive până la infecții grave, care pot pune viața în pericol.
Printre speciile considerate cele mai relevante pentru continentul european se numără Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și unele variante ale Vibrio cholerae. Potrivit EFSA, infectarea poate avea loc atât prin consumul de fructe de mare crude, cât și prin contactul dintre apa contaminată și leziunile deschise ale pielii.
„Vibrio este o rudă apropiată a bacteriei care provoacă holera, deși cele două microorganisme generează boli foarte diferite”, explică organizația Gavi. „În cazurile severe, infecția poate provoca fasceită necrozantă, o afecțiune în care țesuturile din jurul rănii se degradează rapid. Bacteria poate pătrunde și în sânge, provocând septicemie, iar în unele situații pacienții au nevoie de amputarea membrului afectat.”
La rândul său, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) avertizează că riscul infecțiilor cu Vibrio crește în timpul verii, mai ales în perioadele de temperaturi extreme și în zonele costiere cu ape puțin adânci. Specialiștii subliniază că dezvoltarea acestor bacterii este favorizată de dezechilibrele apărute în ecosistemele marine.
Mediterana, una dintre cele mai vulnerabile regiuni
Cercetătorii consideră Marea Mediterană una dintre cele mai expuse regiuni la efectele încălzirii globale. Potrivit lui Hatim Aznague, ceea ce se întâmplă aici reprezintă mai mult decât un fenomen local.
„Este important să subliniem că Mediterana nu este o victimă a schimbărilor climatice, ci o prefigurare a lor. Este una dintre mările care se încălzesc cel mai rapid de pe planetă.”
Expertul explică faptul că temperaturile ridicate ale apei, combinate cu poluarea și reducerea salinității în anumite sectoare ale litoralului, creează un mediu ideal pentru dezvoltarea microorganismelor patogene.
„Apa mai caldă, în special acolo unde salinitatea este mai redusă – la gurile de vărsare ale râurilor și în lagune – devine un mediu mult mai favorabil pentru bacteriile patogene”, explică specialistul.
Datele prezentate de EFSA indică faptul că prezența bacteriilor Vibrio în fructele de mare este așteptată să crească atât în Europa, cât și la nivel global, ca efect direct al schimbărilor climatice. Zonele cu salinitate redusă și estuarele sunt considerate deosebit de vulnerabile, iar regiunea mediteraneană se află în centrul acestei evoluții.
Costuri economice pentru comunitățile de coastă
Pe lângă riscurile sanitare, fenomenul poate genera și pierderi economice importante pentru localitățile dependente de turism.
„Pe coastele noastre, litoralul nu este o parte a economiei; este economia”, spune Hatim Aznague.
Închiderea temporară a plajelor sau emiterea alertelor sanitare în perioadele de vârf ale sezonului turistic poate afecta direct afacerile locale, de la hoteluri și restaurante până la operatorii din sectorul serviciilor.
„O plajă închisă reprezintă un impact climatic care vine cu o notă de plată”, avertizează analistul, care atrage atenția și asupra efectelor pe termen lung asupra imaginii destinațiilor turistice.
Marea Mediterană rămâne cea mai vizitată regiune turistică a lumii, ceea ce amplifică impactul oricăror restricții impuse pe litoral. În plus, EFSA semnalează că extinderea zonelor cu risc ridicat este accelerată de temperaturile în creștere și de fenomenele meteorologice extreme. Specialiștii sunt preocupați și de rezistența la antimicrobiene observată la unele tulpini ale bacteriei.
O provocare actuală
Reprezentanții Uniunii pentru Mediterana consideră că problema nu mai poate fi privită ca un risc îndepărtat, ci ca o realitate prezentă. Evoluțiile din această regiune oferă indicii despre transformările care ar putea afecta și alte zone ale lumii în următoarele decenii.
În opinia lui Hatim Aznague, răspunsul trebuie să vină prin cooperare și măsuri coordonate la nivel internațional. „Nu este acceptabil să facem compromisuri nici în privința sănătății noastre, nici în privința climei.”
În acest context, bacteria Vibrio este văzută nu doar ca o amenințare pentru sănătatea publică, ci și ca un indicator al schimbărilor profunde care afectează mediul marin.
„Bacteriile nu sunt povestea; ele sunt mesagerii. Povestea este despre o mare dezechilibrată de căldură și poluare”, concluzionează Hatim Aznague, conform Euronews.
CITEȘTE ȘI: Fapt mai puțin cunoscut despre „peștele-iepure” din apele Greciei. Avertisment pentru turiștii români / Foto