Raportul pe Justiție: Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine. CE vrea pronunţări rapide în cazurile importante de corupţie

Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive, potrivit raportului CE. România trebuie să adopte "măsuri urgente" pentru a se asigura că, în "cazurile importante de corupţie la nivel înalt", hotărârile definitive sunt pronunţate rapid, iar prescrierea acţiunilor este evitată în toate cazurile.

"Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive", notează raportul CE privind MCV, precizând într-o notă de subsol aferentă că, "de exemplu, dintr-un total de 82 de decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni în doar 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5, simple avertismente".

Comisia menţionează însă faptul că de la adoptarea noului său cadru juridic, în august 2010, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) "a început să înregistreze din nou rezultate şi a înaintat cazuri de conflict de interese, de incompatibilitate şi de averi a căror provenienţă nu poate fi justificată instituţiilor competente, care urmează să ia decizii în acest sens".

Totodată, raportul arată că "cele mai multe hotărâri ale instanţelor privind cazurile de conflict de interese în domeniul achiziţiilor publice sunt pronunţate, în general, prea târziu".

De asemenea, Comisia Europeană consideră că, pentru a-şi îndeplini angajamentele, România trebuie să adopte "măsuri urgente" pentru a se asigura că, în "cazurile importante de corupţie la nivel înalt", hotărârile definitive sunt pronunţate rapid, iar prescrierea acţiunilor este evitată în toate cazurile.

"Pentru a-şi îndeplini angajamentele în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a se asigura că, în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, hotărârile definitive sunt pronunţate rapid, iar prescrierea acţiunilor este evitată în toate cazurile", se arată în raport.

Comisia notează totodată că "trebuie abordate în mod eficace şi alte cauze, legate în special de capacitate, organizare internă şi practică judiciară". În acest sens, raportul menţionează că "există un important deficit de săli de judecată şi un număr semnificativ de posturi vacante la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde se află pe rol numeroase cazuri de corupţie la nivel înalt".

"Mai mult, din analiza Comisiei reiese că instanţele au tendinţa de a avea o abordare permisivă şi excesiv de prudentă în ceea ce priveşte problemele procedurale ridicate de către inculpaţi, cum ar fi solicitarea de expertize suplimentare, amânarea termenelor de judecată sau invocarea de excepţii procedurale. Nu se aplică în mod constant măsuri de bază privind gestionarea cazurilor, cum ar fi acordarea de prioritate cazurilor importante sau complexe. Pentru a-şi îndeplini angajamentele în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a se asigura că, în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, hotărârile definitive sunt pronunţate rapid, iar prescrierea acţiunilor este evitată în toate cazurile", notează raportul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News