Institutul este creația a patru dintre cele mai importante universități din România: Universitatea din București, Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care în anul 2014 au pus bazele unei asociații academice dedicată acestui scop. În luna martie 2017 Ministerul Culturii din Republica Elenă a recunoscut institutul român, care în acest fel a devenit cea de a optsprezecea instituție străină pentru cercetare arheologică pe teritoriului Greciei.
“Constituind Institutul Arheologic Român de la Atena adoptăm de fapt un model deja utilizat la propria lor constituire de către cele mai multe dintre școlile străine, între care cele americană, norvegiană, suedeză, daneză, irlandeză, canadiană, belgiană, care au fost întemeiate prin asocierea unor universități sau societăți savante, fără a face apel la stat”, a declarat profesorul Vlad Nistor, primul președinte al consiliului științific al Institutului.
La eveniment au mai participat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, președintele Senatului UniBuc, prof. univ. dr. Marian Preda, prorectorul pentru Relaţii Internaţionale şi Relaţia cu Studenţii, conf. univ. dr. Sorin Costreie, Președintele RAIA, conf. univ. dr. Emilian Alexandrescu de la Universitatea București, dar și reprezentanți ai Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și ai Universității de Vest din Timișoara.
Profesorul Emanuele Papi, președintele Institutului Arheologic Italian care a găzduit conferința arheologică românească, doamna Elena Korka din cadrul Ministerului Elen de Cultură precum și directorii celorlalte școli și institute străine care au fost prezenți la conferință au urat „bun venit în familie” colegilor români.
Organizarea unor astfel de școli sau institute de arheologie, studii clasice și istoria artei este una dintre cele mai respectate tradiții academice din epoca modernă. Numeroase țări europene, dar și cele nord-americane, asiatice etc. au fondat începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și pe tot parcursul secolului al XX-lea școli și institute cu acest profil la Roma, Atena, Istanbul și Ankara, Damasc, Ierusalim, Cairo și Alexandria, iar mai recent în diverse centre din Extremul Orient.
Statul român însuși a fondat în prima parte a secolului al XX-lea două astfel de intituții: Academia di Romania la Roma, întemeiată de arheologul Vasile Pârvan, în timp ce prin grija istoricului Nicolae Iorga a fost constituit "Institutul Istorico-Artistic din Veneţia". Importanța pe care spațiul elen o are în evoluția civilizației universale cât și, mai direct, conexiunea foarte strânsă dintre istoria Greciei și a României, fac prezența unei instituții românești de cercetare arheologică la Atena să fie cu atât mai importantă. De aproape un secol arheologii români au făcut mai multe tentative pentru a fonda și la Atena un astfel de institut. Regimul comunist și apoi statul român aflat în tranziție nu au sprijinit aceste demersuri și nu s-au putut găsi nici mijloacele materiale și nici voința politică pentru un astfel de proiect.
În prezent, în Grecia funcționează 18școli și institute arheologice ale unor țări europene - Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Italia, Austria, Irlanda, Elveția, Georgia - dar și din Statele Unite, Canada și Australia. Este o comunitate științifică veche și prestigioasă, la care acum se adaugă și Institutul Arheologic Român.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
