Interceptările pot fi autorizate numai de șeful ÎCCJ. Telefoanele, ascultate timp de doi ani. Vezi noile amendamente

Ministerul Justiției a inițiat un proiect prin care sunt corectate o serie de necorelări care stabilesc sancțiuni penale. Au fost făcute modificări și la Legea siguranței naționale pentru care au fost propuse și o serie de amendamente care modifică mecanismul de interceptare a convorbirilor pe mandat de siguranță națională. 

Forma propusă a legii îngreunează interceptarea și presupune aprobare chiar și pentru perioade pentru care, în prezent, nu este necesară. De asemenea, mandatele pentru siguranță națională trec din mâinile procurorilor desemnați în cele ale procurorului general și al președintelui ÎCCJ. Totodată, interceptările vor putea fi făcute timp de trei ani. Mandatul rămâne de șase luni, dar va putea fi prelungit de trei ori. Procurorul va putea însă dispune ascultarea doar pentru 48 de ore. CCR stabilea, în 2006, că atribuțiile procurorului sunt constituționale, însă CEDO susține că încalcă drepturi și libertăți fundamentale. 

Mandatele pe siguranță națională în mâinile procurorului general și președintelui ICCJ

Chiar dacă prevederile anexate nu au fost înaintate Parlamentului au devenit amendamente asumate ca iniţiator, în 18 martie, de către Comisia pentru drepturile omului din Senat.  Ulterior, a înaintat aviz favorabil Comisiei juridice, unde urmează să fie dezbătute şi votate săptămâna viitoare.

Modificările propuse pentru Legea siguranței naționale elimină procurorului posibilitatea de a emite mandat de interceptare. Această sarcină intră în atribuția președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În actuala formă, legea prevede că dacă sunt constatate activități care ar amenința siguranța națională, organele cu atribuții în domeniul siguranței naționale pot cere procurorilor desemnați autorizarea interceptărilor, scrie Mediafax. Solicitarea trebuie să cuprindă "date sau indicii" din care să rezulte amenințări la adresa siguranței naționale. Legea siguranței naționale, în forma propusă, ar însemna ca cererea de autorizare a interceptării să fie înaintată spre procurorul general de pe lângă ICCJ. În termen de 24 de ore, examinează solicitarea. Apoi solicită președintelui ICCJ autorizarea interceptării. Propunerea de interceptare poate fi acceptată sau refuzată.

Procurorul decide interceptarea doar pentru 48 de ore. Înainte, nu era nevoie de aprobarea pentru 48 de ore

O altă diferență față de actuala lege în vigoare, este că forma nouă prevede ca propunerea de autorizare să conţină "numele şi funcţia persoanei care formulează propunerea", dar şi "motivaţia pentru care se impun activităţi specifice".

O altă modificare prevedere este că pot fi făcute interceptări maximum doi ani. Se menține durata mandatului actual de 6 luni. Însă, apare posibilitatea de prelungire din trei în trei luni.

Există și posibilitatea ca procurorul să poată aproba interceptarea dacă aceasta se va efectua pentru o perioadă de maximum 48 de ore. Această variantă poate fi apllicată pentru a urgenta începerea interceptării, iar până la expirarea aprobării se face o altă solicitare pentru o perioadă mai lungă către procurorul general de pe lângă ICCJ.

În forma actuală a legii, pentru 48 de ore nu este necesar acceptul procurorului. Se poate efectua doar la inițiativa organelor cu atribuții în securitatea națională.

Amendamentele restrâng drepturile și libertățile fundamentale

Amendamentele propuse pentru Legea siguranței naționale instituie o diferență între activitățile specifice pentru care este necesară autorizarea judecătorului - care presupun restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului - și cele pentru care pot fi realizate acte la solicitarea organelor cu atribuții în domeniul securității.

Printre activitățile care restrâng libertățile și drepturile fundamentale se numără: "ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine, cât şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase din orice procedee; instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare, ori alte miloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectute în orice mod în locuri private; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, cât şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; obţinerea de informaţii prin tranzacţiile financiare sau datele financiare ale unei persoane".

Legea în vigoare constituțională pentru CCR, dar nu și pentru CEDO

În 2006 Curtea Constituțională stabilea că mecanismul prin care procurorul autoriza mandatele de interceptare îndeplinește rigorile constituționale. Însă, în motivarea pentru adoptarea amendamentelor se prevede că legislația în vigoare, potrivit CEDO,  încalcă drepturi și libertăți fundamentale precum articolul 8 al Convenției.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News