Este o zi cu o mare încărcătură sufletească pentru români. Marius Marinescu, inginer constructor, a povestit pentru DC News ce înseamnă pentru el 4 martie 1977.
"Ziua de 4 martie creează multă emoție. Se împlinesc 39 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Este o zi cu multă emoție în special pentru oamenii care îi comemorează pe cei 1600 de morți la seismul din martie. Este o zi emoționată pentru cei aproximativ 11.000 de răniți la cutremurul din 1977. Este o zi emoționantă pentru oamenii care au locuit în imobilele afectate la cutremur. Este o zi emoțioantă pentru oamenii care trăiesc în blocurile cu bulină roșie care sunt niște cimitire pe verticală. Este o zi emoționantă pentru oamenii care au participat la salvarea sinistraților din cele aproximativ 33 de blocuri prăbușite în București", ne-a povestit Marius Marinescu, inginer constructor.
"Fiecare bloc prăbușit avea un comandament de urgență condus de un general de armată și acesta coordona Armata, pompierii, Salvarea, constructorii și utilajele lor care depuneau eforturi pentru a-i ajuta pe sinistrați. Adevărații salvatori erau cei doi câini de salvare care depistau prezența oamenilor de sub derămături. Și eu mă regăsesc între acești salvatori. Eram militar în termen redus și am participat cu unitatea mea la salvarea sinistraților de la un bloc din Militari. Au fost momente impresionante fiindcă generalul de armată ne cerea să facem liniște totală și, în momentul în care auzeam un câine că lătra, ne dădeam seama că a depistat o suflare de om. Ne aliniam cu toții, luam molozul la mâna, interveneam cu aparate de sudură acolo unde era fier beton contorsionat și astfel am reușit să salvăm câțiva oameni care se aflau la ultimul nivel al acelui bloc. După trei zile de căutări, am auzit un câine lătrând și am găsit un băiat care era sub o placă de beton, un copil despre care am aflat ulterior că era fiul groparului din Militari", ne-a mai relatat Marius Marinescu.
[citeste si]
A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității.
În București s-au prăbușit atunci o mulțime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ș.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
