De ce libera circulație a terenurilor va duce la deznaționalizarea României

Ion Banu, directorul revistei Lumea Satului, are o altă viziune despre legea în ceea ce privește tranzacțiile cu terenuri agricole. Potrivit acestuia, una dintre consecințele acestei măsuri poate fi deznaționalizarea României. De asemenea, principalul motiv pentru care există goana aceasta după pământ este preconizata criză alimentară, a mai afirmat Ion Banu.

"Prin vânzarea terenurilor câtre străini ne deznaționalizăm", a declarat pentru De Ce News, unul dintre cei mai avizați specialiști din agricultură.

"Statul nu are decât de pierdut în acest caz, nu mai vorbesc de români, adică toată populația țării, pentru că dacă se vinde teren, cel care vinde, și dacă se vinde străinilor, cel care cumpără sigur nu va dori niciodată să investească în România. Toți vor spune că nu vor pleca cu terenul din țară, idee avansată de o parte dintre politicieni.

Totuși, aceștia vor pleca cu profitul realizat de pe aceste suprafețe. Eu vă dau un exemolu foarte simplu. Presupunem că realizează o tonă de grâu cu o mie de euro. Această cantitate o va exporta în țara de origine cu 1050 de euro, chiar dacă prețul pe piața mondială este de 1500 de euro,, pentru că nu-l va obliga nimeni să-l vândă la prețul pieței mondiale. În România, străinul va plăti profit  doar pentru 50 de euro, iar din țara lui va vinde la 1500 de euro, prețul la care se practică pe piață la ora respectivă. Acolo, în țara lui va plăti impozit pentru prifit pentru 450 de euro. Unde este câștigul României", se întreabă Ion Banu.

Politica băncilor îi dezavantajează pe cetățenii români

În România nu mai avem bănci românești, cu excepția CEC Bank, dar nici Cec-ul nu acordă credite facile fermierilor. Costurile sunt destul de mari pentru că asta este politica BNR. Nu-și permite banca să acorde un credit cu 2-3 la sută, chair decât mai puțin față de cât practică băncile străine pentru cei care vin în România, este o concurență total neloială între potențialii cumpărători din afară și ceio din România. fermierul român ia credite cu 7-10 la sută dobândă, pe când cel din afară vine cu odobăndă de maxim 4 la sută.

Goana după pământ nu este întâmplătoare

Principalul motiv pentru care există goana aceasta după pământ este preconizata criză alimentară, pentru că cei care aleargă după pământ, țările respective nu dețin suprafețe care pe viitor să le poată asigura siguranța alimentară. Cumpără teren de unde pot și în speranța câ cei care cumpără teren în România vor exporta producția în țara de origine. Goana după pământ nu este întâmplătoare.

Toată această anomalie cu libera circulație a terenurilor a fost o chestiune concertată din momentul în care s-a negociat aderarea la Uniunea Europeană, când occidentalii au fost mai deștepți decât ai noștri. S-a spus, liberalizăm circulația mărfurilor, dar liberalizăm și circulația terenurilor. Partea română nu a mai dorit să renegocieze capitolul care prevedea libera circulație a terenului, că poate licrurile stăteau altfel.

Citește și: Cum au evitat Băsescu și Ponta adevărata problemă de pe piața terenurilor, în plină criză a ”vânzării către străini” 

În aceste condiții, chiar dacă Traian Băsescu a întors legea în Parlament, Ion Banu este sceptic că se mai poate face ceva. Fermierii români doresc să cumpere terenuri, dar ei sunt decapitalizați din punct de vedere financiar, și nu pot angaja credite, iar băncile nu iau în garanție decât 50 la sută din valoarea terenului.

Potrivit directorului revistei Lumea Satului, fermierii români, în marea majoritate sunt împotriva acestor măsuri. "Ministerul propusese niște măsuri, oarecum pertinente, care aveau menirea să-i protejeze și a stimula vânzarea terenurilor către aceștia, printre care cel care cumpără să aibă experiență în domeniu cel puțin 5 ani, să aibă rezidență în România. Or tocmai aceste lucruri au fost eliminate din lege", a connchis Ion Banu.

Libera circulație a terenurilor, concertată din momentul negocierii aderarea la UE

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News