În timp ce Finlanda și Suedia își enunță intenția de adera la NATO, punând capăt unei istorii de decenii de nealiniere militară, toți ochii sunt ațintiți asupra Rusiei și asupra modului în care ar putea reacționa. Moscova și-a exprimat deja indignarea față de extindere iminentă a NATO, președintele rus Vladimir Putin afirmând luni că extinderea NATO „este o problemă".
Putin a susținut că mișcarea este în interesul SUA și a spus că Rusia va reacționa la extinderea infrastructurii militare în Suedia și Finlanda, deși a insistat că Moscova nu are „probleme” cu țările (Vezi știrea AICI). Comentariile președintelui rus vin după ce alți oficiali de rang înalt de la Kremlin au criticat viitoarea extindere a NATO, unul descriind că este o „greșeală gravă” cu consecințe globale.
Trei reacții posibile ale Kremlinului
Experții geopolitici privesc în perspectivă și evaluează posibilii „pași de răzbunare” pe care Putin ar putea să îi ia, lansând trei posibile reacții ale Kremlinului după aderarea Suediei și a Finlandei la NATO, scrie CNBC.
1. Mai multe provocări NATO
De-a lungul anilor, Rusia a făcut incursiuni provocatoare repetate în apropierea sau în spațiul aerian al aliaților NATO și acestea par să fi crescut în frecvență în ultimii ani. Odată cu ultima mișcare a Suediei și a Finlandei de a adera la NATO, experții cred că alianța ar trebui să se pregătească pentru mai multe provocări din partea Rusiei.
„Acest lucru schimbă mediul de securitate pentru întreaga zonă a Mării Baltice și pentru zona Arctică”, a declarat, luni, locotenentul general în retragere Ben Hodges, fost general comandant al Armatei SUA în Europa.
„Desigur, vor continua să existe încălcări ale spațiului aerian, la fel ca și în cazul altor țări NATO, dar suntem o alianță defensivă și vom reacționa calm și profesionist. Ultimul lucru pe care rușii și-l doresc este să intre într-o luptă cu toate cele 30 de state NATO, care în curând vor deveni 32”, a spus mai spus el.
„Putin se va plânge de asta, va lansa amenințări, dar de fapt nu are nimic de făcut, deoarece cea mai mare parte a armatei sale este blocată în Ucraina, așa că nu văd nicio amenințare reală împotriva Suediei sau Finlandei”, a mai adăugat Hodges.
2. Atacuri cibernetice și soldați
Suedia și Finlanda au insistat că aderarea la NATO nu este o mișcare împotriva Rusiei, dar ambele țări admit că deciziile au fost luate în lumina invaziei neprovocate de către Moscova a Ucrainei.
Prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, a declarat duminică pentru CNBC că țara ei a simțit că apartenența la NATO este cel mai bun lucru pentru a asigura securitatea țării, spunând că: „Ce fel de represalii pot exista depinde de Putin, vedem că pot exista atacuri cibernetice și atacuri hibride și alte măsuri, dar totul depinde de ei”.
În același timp, ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat că în perioada de tranziție, înainte ca Suedia și Finlanda să devină membre cu drepturi depline ale NATO, este posibilă o escaladare a tensiunilor, menționând că anticipează „mai multe trupe militare aproape de granița noastră”.
3. Un război al energiei
O altă metodă de răzbunare și o posibilă pedeapsă rusă pentru extinderea NATO ar putea veni în sfera energetică. Rusia deține încă o influență puternică în acest domeniu, deoarece în ultima vreme a reprezentat aproximativ 40% din importurile de gaze ale UE. Și în timp ce Europa caută surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de Rusia ca furnizor de petrol și gaze, se bazează în continuare pe livrările din această țară.
Gilles Moec, economist-șef de grup la AXA Investment Managers, a declarat luni într-o notă că sunt șanse ca Rusia să „închidă robinetul” către UE, deși a remarcat că, până acum, Moscova s-a limitat la o reducere a livrărilor sau oprire doar către anumite state mai puțin dependente de energia rusească – reflectând, la rândul său, dependența Moscovei de aceste resurse financiare.
La doar o zi după ce liderii Finlandei și-au anunțat sprijinul pentru aderarea la NATO, compania de utilități de stat rusă Inter RAO a anunțat că va înceta exportul de energie electrică în Finlanda de sâmbătă (Finlanda primește aproximativ 10% din electricitate din Rusia), invocând lipsa plății drept motiv, deși mișcarea a fost văzută pe scară largă ca o răzbunare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
