Conform unui comunicat al Executivului comunitar, DSMAV reglementează coordonarea la nivelul UE a legislaţiei naţionale privind toate serviciile mass-media audiovizuale. Cea mai recentă revizuire a DSMAV a fost efectuată în 2018. DSMAV revizuită prevede standarde la nivelul UE privind conţinutul media pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, atât în cazul transmisiilor de televiziune tradiţionale, cât şi al serviciilor la cerere, în plus faţă de platformele de partajare a materialelor video.
Aceste noi norme ale UE vizează crearea unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil şi mai divers. Acestea consolidează protecţia telespectatorilor, acordând o atenţie deosebită siguranţei persoanelor celor mai vulnerabile, cum ar fi minorii, extind normele privind conţinutul ilegal şi dăunător la platformele de partajare a materialelor video şi promovează diversitatea culturală în mass-media audiovizuală.
În plus, directiva a introdus cerinţe suplimentare privind independenţa autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul mass-mediei. Statele membre au avut obligaţia de a transpune această directivă şi de a comunica Comisiei măsurile naţionale de transpunere până la 19 septembrie 2020.
În absenţa adoptării normelor naţionale relevante, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către 23 de state membre în noiembrie 2020, urmate de nouă avize motivate în septembrie şi două în noiembrie 2021. Până în prezent, statele membre enumerate mai sus nu şi-au îndeplinit obligaţia de a transpune integral şi de a comunica măsurile de punere în aplicare a DSMAV. 'Din acest motiv, Comisia a decis joi să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Aceste sesizări includ o cerere de impunere a unor sancţiuni financiare în conformitate cu articolul 260 alineatul (3) din TFUE', se mai spune ]n comunicat.
Citește și - Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind energia din surse regenerabile
Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate Croaţiei, Ciprului, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Luxemburgului, Poloniei, Portugaliei şi României pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Această directivă oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii şi al transporturilor din UE.
Directiva stabileşte instituirea unui obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 privind atingerea unei ponderi de cel puţin 32% a energiei din surse regenerabile şi include măsuri de asigurare a faptului că sprijinul pentru energia din surse regenerabile este rentabil, precum şi de simplificare a procedurilor administrative pentru proiectele privind energia din surse regenerabile.
De asemenea, aceasta facilitează participarea cetăţenilor la tranziţia energetică şi stabileşte obiective specifice de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi în sectorul transporturilor până în 2030.
În plus, aceasta consolidează criteriile pentru asigurarea durabilităţii bioenergiei. Termenul-limită pentru transpunerea directivei respective în dreptul intern a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere tuturor statelor membre respective.
Până în prezent, Croaţia, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia şi România nu au reuşit să furnizeze Comisiei informaţii clare şi precise cu privire la dispoziţiile naţionale care transpun fiecare dispoziţie a directivei, iar Ciprul, Grecia, Irlanda şi Luxemburgul au notificat doar parţial măsurile naţionale de transpunere a directivei. Statele respective au acum la dispoziţie două luni pentru a se conforma obligaţiei de transpunere şi pentru a notifica Comisia. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
