DCNews › Stiri › Internațional › Vladimir Putin cere retragerea NATO din România și din estul Europei în schimbul retragerii din Kaliningrad

Vladimir Putin cere retragerea NATO din România și din estul Europei în schimbul retragerii din Kaliningrad

FOTO: Agerpres

Moscova ar fi pus pe masa tratativelor de pace o condiție explozivă: readucerea NATO la pozițiile militare dinainte de 1997, fapt care ar viza România și alte 15 state membre. Potrivit surselor citate de Bloomberg și preluate de Kyiv Post, Rusia ar fi oferit la schimb reducerea prezenței sale militare din Kaliningrad.

Rusia a propus ca NATO să își reducă prezența militară la nivelurile din 1997 în schimbul retragerii trupelor Moscovei din regiunea Kaliningrad, notează Kyiv Post. Propunerea a fost ridicată în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru a negocia încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a relatat Bloomberg pe 18 noiembrie, ce a citat surse familiarizate cu discuțiile.

Emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au prezentat ideea aliaților europeni și au făcut presiuni asupra acestora să ia în calcul modificări ale prezenței militare și ale dislocărilor de trupe ale NATO în Europa. Negociatorii americani au întrebat, de asemenea, Kievul dacă Ucraina ar fi dispusă să renunțe la Donbas în schimbul aderării la NATO, au declarat sursele.

Witkoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta despre garanțiile de securitate post-război pentru Ucraina. Discuțiile ar urma să fie continuate de o altă rundă de negocieri mediate de SUA între Kiev și Moscova, alături de întâlniri la care vor lua parte reprezentanți europeni.

Liderii UE au respins propunerile SUA, deși unii ar fi recunoscut că Ucraina ar putea adera la NATO cu granițe modificate, dacă Kievul ar fi de acord cu un astfel de aranjament.

Moscova reînvie cererile dinaintea invaziei

Propunerea reia cererile pe care Moscova le-a formulat înainte de a lansa invazia la scară largă a Ucrainei. Anterior, The Telegraph a relatat că președintele rus Vladimir Putin dorea ca reprezentanții europeni să fie incluși în procesul de pace pentru a discuta despre abandonarea prezenței NATO în Europa de Est și despre potențialele extinderi.

În timpul discuțiilor trilaterale cu SUA și Ucraina la Abu Dhabi, pe 11 noiembrie, delegația rusă a cerut, de asemenea, ca NATO să își retragă prezența militară din țările care au votat să se alăture alianței după 1997, majoritatea fiind foste state comuniste aflate anterior sub influența URSS. Moscova a cerut în plus ca NATO să restrângă cooperarea militară cu Ucraina și cu alte foste state sovietice.

Delegația, condusă de consilierul prezidențial rus Vladimir Medinski, a prezentat aceste cereri drept „garanții de securitate” pentru Rusia.

Moscova a formulat cereri similare în decembrie 2021, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia sa la scară largă asupra Ucrainei. La acel moment, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a transmis NATO „să-și facă bagajele” și a acuzat alianța că încearcă să împingă Rusia la o parte și să o transforme într-o putere subordonată.

O revenire la granițele NATO din 1997 ar însemna retragerea trupelor și a armamentului din cel puțin 16 dintre cele 32 de state membre ale alianței. Printre acestea se numără România, toate fostele țări din Pactul de la Varșovia, statele baltice, patru foste republici iugoslave, Albania, Finlanda și Suedia.

Politica „ușilor deschise” a NATO

Tratatul fondator al NATO contrazice cererile Moscovei de a restricționa extinderea alianței. Articolul 10 al alianței stabilește o politică a „ușilor deschise” și permite oricărei țări europene să solicite aderarea dacă toți membrii existenți sunt de acord. Tratatul nu oferă niciunei țări terțe dreptul de a bloca sau de a dicta deciziile privind calitatea de membru NATO.

Ultimele cereri ale Rusiei ar impune, prin urmare, ca NATO să anuleze decenii de extindere și să acorde efectiv Moscovei un cuvânt de spus asupra posturii militare și a componenței alianței.

Kaliningrad: Bastionul militar al Rusiei din curtea NATO

Prinsă între Polonia și Lituania, membre NATO, exclava puternic militarizată Kaliningrad este separată fizic de Rusia continentală și servește drept unul dintre avanposturile militare cheie ale Moscovei în Europa.

Acolo se află cartierul general al Flotei Baltice a Rusiei și sisteme de rachete tactice Iskander, cu o rază de acțiune raportată de aproximativ 500 de kilometri (310 mile). Rachetele pot atinge ținte pe o mare parte a regiunii baltice. De asemenea, NATO a fost mult timp îngrijorată de faptul că Moscova ar putea desfășura acolo arme nucleare non-strategice.

Una dintre cele mai sensibile locații strategice din regiune este Coridorul Suwalki, o fâșie de teritoriu polono-lituanian de aproximativ 65 de kilometri (40 de mile), situată între Kaliningrad și Belarus. Planificatorii militari se tem că forțele ruse care avansează din ambele direcții ar putea ocupa coridorul și ar putea tăia legătura Estoniei, Letoniei și Lituaniei de întăririle terestre ale NATO.

Dar Kaliningradul reprezintă totodată o potențială vulnerabilitate pentru Moscova. Odată cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Marea Baltică este acum aproape în întregime înconjurată de membri ai alianței. Infrastructura sa militară ar putea fi folosită pentru a amenința accesul NATO la Marea Baltică, însă teritoriul în sine ar fi dificil de aprovizionat și întărit în cazul unui conflict major.

Citește mai multe din Internațional
Citește mai multe din Internațional