Această decizie drastică reprezintă un răspuns direct la acțiunile Ucrainei, care a întrerupt tranzitul de țiței rusesc către rafinăriile ungare prin segmentul sudic al oleoductului Drujba.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, șeful diplomației de la Budapesta a clarificat poziția fermă a guvernului condus de Viktor Orban. Szijjarto a precizat că reuniunea Consiliului miniștrilor de externe, programată pentru ziua de luni, are pe agendă validarea noilor măsuri restrictive împotriva Moscovei. Cu toate acestea, Ungaria nu va permite un consens în absența unei soluții pentru securitatea sa energetică.
„Atâta timp cât partea ucraineană nu permite reluarea livrărilor de petrol către Ungaria, noi nu vom vota decizii care au o importanță majoră pentru ei”, a precizat Szijjarto. El a argumentat că securitatea aprovizionării cu energie reprezintă o chestiune de suveranitate națională și că Budapesta nu poate accepta ca economia sa să devină o victimă colaterală a deciziilor luate la Kiev.
Reacția Bruxelles-ului și fracturile din interiorul Uniunii
De cealaltă parte, Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afacerile externe şi politica de securitate, a încercat să mențină un ton optimist, deși a recunoscut dificultățile de negociere. Kallas a confirmat că luni va avea loc o tentativă de a adăuga noi entități și persoane pe lista neagră a Moscovei. Kallas a reiterat vineri convingerea că regimul de sancțiuni produce rezultate palpabile, afectează sever economia Rusiei și reduce capacitatea militară a Kremlinului, după patru ani de conflict intens.
Totuși, realitatea din culisele diplomației europene pare mult mai complicată. Mai mulți oficiali europeni au lăsat să se înțeleagă faptul că cele 27 de state membre sunt încă departe de un acord unanim. Pe lângă opoziția Ungariei, există și alte puncte de fricțiune care vizează pragurile de preț pentru resursele energetice sau excepțiile solicitate de anumite industrii naționale.
Context: O relație tensionată și dependența de conducta "Drujba"
Conducta Drujba (care în limba rusă înseamnă „Prietenie”) reprezintă una dintre cele mai mari rețele de transport de țiței din lume. Aceasta a fost construită în epoca sovietică special pentru a alimenta statele din blocul estic. Pentru o țară fără ieșire la mare precum Ungaria, această infrastructură este vitală. Rafinăriile grupului petrolier MOL sunt configurate tehnologic pentru a procesa tipul de țiței extras din Rusia, iar o trecere rapidă la alte surse de aprovizionare ar necesita investiții masive și ani de zile de lucrări de infrastructură.
Relația dintre Budapesta și Kiev s-a degradat constant în ultimii patru ani. Dincolo de problema tranzitului de hidrocarburi, cele două capitale au avut dispute aprinse pe tema drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia și a sprijinului militar pentru Ucraina, pe care guvernul Orban l-a refuzat constant. Ungaria a utilizat de mai multe ori dreptul de veto în consiliile europene, fie pentru a amâna pachetele de asistență financiară pentru Ucraina, fie pentru a obține derogări de la embargoul asupra petrolului rusesc.