Trei miniștri nu au pus mâna pe Biblie.
Sorin Costreie, noul ministru al Educației și Cercetării, Florin Manole, ministrul Muncii și Ioana Ruxandra Victoria Ciocan, noul ministru al Culturii, nu au pus mâna pe Biblie în momentul când au depus jurământul la învestirea Guvernului.
Gestul nu reprezintă o obligație prevăzută de Constituție
Nici nu erau obligați să o facă. Folosirea Bibliei la ceremonia de învestire are o semnificație religioasă și simbolică. Pentru un credincios, gestul poate exprima asumarea angajamentului inclusiv în fața lui Dumnezeu. Din punct de vedere constituțional, obligația membrilor Guvernului privește depunerea jurământului, fără ca textul să impună atingerea unei cărți religioase.
Trebuie doar să spună următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".
Ce sunt obligați să facă miniștrii la învestire
Procedura este reglementată de articolul 104 din Constituția României. Acesta stabilește că premierul, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun individual, în fața președintelui României, jurământul prevăzut la articolul 82. Guvernul și fiecare membru al său își exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.
Așa cum am zis anterior, formula pe care o rostește fiecare membru al Executivului este aceeași cu cea prevăzută pentru președintele României.
Nici articolul 82, nici articolul 104 nu condiționează depunerea jurământului de așezarea mâinii pe Biblie. Prin urmare, absența acestui gest nu constituie o încălcare a procedurii constituționale.
Angajamentul asumat prin jurământ privește exercitarea funcției publice și anume respectarea legilor, apărarea democrației și a drepturilor cetățenilor și protejarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Aceste responsabilități sunt aceleași pentru toți membrii Guvernului, indiferent dacă ating sau nu Biblia în timpul ceremoniei.
Cum s-a schimbat jurământul
La 19 iunie, 1990, Camera Deputaților vota hotărârea cu numărul 10. Președintele avea de zis cam tot atâtea cuvinte cât avusese și primul Rege al românilor, Carol I:
„Jur credință poporului roman, idealurilor sale de libertate si prosperitate. Jur sa respect legile țării, sa apar democrația, drepturile si libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea si integritatea teritorială a patriei”. (1990)
„Jur să fiu credincios legilor țării, a păzi religiunea României, precum şi integritatea teritoriului ei, şi a domni ca un domn constituțional” (Carol I)
Ce se schimbase într-un secol?
„Apărarea religiunii" sau „drepturile și libertățile fundamentale" sunt indicii clare, ca și caracterul suveran al României moderne.
Astăzi, jurământul este: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Politicienii jură că își pun puterea și priceperea în slujba „propășirii” poporului român. Dar ce înseamnă acest cuvânt cu aer de epocă? În limbajul de astăzi, i-am spune progres, evoluție sau dezvoltare. Iar, ca să vorbim și pe limba unora de pe internet, un soi de „dezvoltare personală”, doar că la scară națională.
„Propășirea spirituală” ar presupune o creștere interioară a societății, la care politicienii să contribuie prin propriul exemplu și prin grija pentru ceilalți. Miniștrii ar deveni astfel un reper pentru aspirațiile românilor. Vedem ce se va întâmpla cu Guvernul Niculescu.
Cabinetul Luca Niculescu este format din 18 miniştri, dintre care doi sunt miniştri delegaţi. PSD are în Guvern 11 miniştri şi unul delegat, restul fiind independenţi.