„Coiful de aur de la Coțofenești și brățările au făcut parte din expoziția „Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului”, găzduită anul trecut la Muzeul Drents din Assen, și vor fi expuse din nou, curând, în fața publicului din România (...) Urmează finalizarea unor aspecte esențiale privind recuperarea tuturor celor patru artefacte: evaluarea stării de conservare și stabilirea calendarului de restituire către statul român, în vederea reintegrării în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, scrie Oana Țoiu pe Facebook.
Nu vă înspăimântă nimic?
Să vedem ce a declarat directorul muzeului Drents, la conferința de presă din aceeași zi, 2 aprilie.
„Coiful nu prezintă avarii permanente; este doar ușor îndoit, trebuie îndreptat, prezintă desprinderi ale unor elemente lipite anterior. Probabil adezivul s-a desprins în timpul jafului și ar trebui lipit din nou”, a spus van Langh.
Daunele sunt minore, pot fi îndreptate, de ce ar trebui să ne îngrijorăm?
Fiindcă reparația nu va dura mult, iar coiful se va întoarce în țară. Va ajunge, așa cum a scris Oana Țoiu, la Muzeul Național de Istorie al României.
Scenariul cel mai negru: după cutremur, incendii
În octombrie 2020, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul MNIR, întrebat despre starea clădirii în care se află muzeul, spunea: ”Riscul este în continuare de prăbușire, această clădire nu oferă garanții că își va păstra integritatea în cazul unui cutremur major. Scenariul cel mai negru ar fi că după cutremur ar izbucni incendii, din cauza gazului sau indundații, din cauza spargerii conductelor”.
În cei șase ani care au trecut de la această declarație, dată de Oberlander-Târnoveanu site-ului Culturaladubă.ro, structura de rezistență a fostului Palatul al Poștelor, nu s-a întărit de la sine, ca vinul.
În subsolul MNIR, unde ar trebui să ajungă Coiful, se mai află expuse Cloșca cu pui și Coroanele Regale, artefacte romane, dacice și medievale din aur și argint, cele mai valoroase piese din istoria României.
Chiar dacă, în octombrie 2024, Ministerul Culturii a semnat contractul pentru elaborarea Documentații de Avizare a Lucrărilor de Intervenții, hârtiile nu țin loc de ciment. La cum se mișcă șantierele, nădejdea ne rămâne... coiful dacic.
Iată ce spunea Robert van Langh, în conferința de presă organizată în data de 2 aprilie, la Muzeul Drents: ”Pe coiful din aur de la Coțofenești după cum vedeți, sunt reprezentați doi ochi. Rolul lor e să protejeze purtătorul și coiful în sine, de forțele răului, de ghinion. Au făcut asta de secole, iar azi își arată din nou puterea”.
Să sperăm că vor proteja și clădirea muzeului care adăpostește Tezaurul.