Rusia exclude predarea fostului președinte sirian Bashar al-Assad către autoritățile de la Damasc, invocând azilul acordat acestuia din "motive umanitare".
Autorităţile ruse nu-l vor preda autorităţilor de la Damasc pe fostul preşedinte sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie 2024 şi autoexilat la Moscova, întrucât acesta a primit azil în Rusia din "motive umanitare", a declarat miercuri viceministrul rus de externe Gheorghi Borisenko, citat de EFE.
"Partenerii noştri sirieni sunt pe deplin conştienţi de faptul că Rusia i-a acordat azil politic lui Bashar al-Assad din motive umanitare. Iar autorităţile actuale de la Damasc înţeleg că această decizie a Rusiei este irevocabilă", a afirmat diplomatul într-un interviu acordat postului de televiziune RTVI.
Borisenko a adăugat că Rusia dezvoltă o relaţie pozitivă cu noile autorităţi siriene, amintind că actualul preşedinte sirian, Ahmed al Sharaa, a vizitat deja Moscova de două ori, iar dialogul continuă şi la nivelul miniştrilor de externe.
"Dialogul nostru politic se desfăşoară într-un ritm destul de intens. Cooperarea economică este oarecum în impas, dar sperăm că (... ) relaţiile noastre economice vor începe, de asemenea, să avanseze rapid", a mai spus el.
Prima vizită a lui Al Sharaa în Rusia a avut loc în octombrie 2025, la aproape un an după răsturnarea lui Bashar al-Asad, aliat al Rusiei, şi fuga acestuia la Moscova, conform Agerpres.
Siria vrea să-l aducă înapoi pe Bashar al-Assad din Rusia ca să-l judece
Autoritățile siriene au făcut un anunț cu puternic impact internațional: a fost emis un mandat de arestare pe numele fostului președinte Bashar al-Assad, care a fugit în Rusia după ce a fost înlăturat de la putere în decembrie anul trecut.
Mandatul a fost emis în lipsă, iar judecătorii au confirmat că fostul lider va fi dat în urmărire internațională prin Interpol, potrivit agenției oficiale SANA, citată de DPA.
Este pentru prima dată în peste două decenii când justiția siriană face un astfel de pas împotriva celui care a condus Siria cu o mână de fier din 2000 până la sfârșitul anului 2024. Bashar al-Assad este acuzat de crime cu premeditare, tortură cauzatoare de moarte și represiune sângeroasă împotriva populației civile, fapte ce datează din primăvara anului 2011, atunci când orașul Daraa a devenit epicentrul protestelor anti-guvernamentale.
Amintirea sângeroasă a lui 2011
În acel an, Siria s-a alăturat valului de proteste cunoscut sub numele de „Primăvara Arabă”, care a zguduit lumea arabă și a dus la răsturnarea mai multor regimuri autoritare. În Daraa, primele manifestații au fost reprimate violent de forțele de securitate, ceea ce a transformat protestele pașnice într-un conflict armat de proporții. Represiunea ordonată de regimul al-Assad a fost considerată de numeroase organizații pentru drepturile omului drept una dintre cele mai brutale din regiune.
În anii ce au urmat, Siria a fost cuprinsă de un război civil care a devastat țara: sute de mii de oameni au murit, iar milioane au fost forțați să se refugieze în străinătate. Închisorile siriene au devenit locuri de groază, unde, potrivit mărturiilor supraviețuitorilor, prizonierii au fost torturați sistematic, iar unii au dispărut fără urmă.
Schimbarea de regim și noua conducere
În decembrie 2024, o ofensivă fulgerătoare a rebelilor islamiști a dus la prăbușirea regimului al-Assad. În fruntea noii conduceri se află actualul președinte Ahmed al-Sharaa, care a promis să pună capăt deceniilor de dictatură și să aducă Siria pe un drum al reconcilierii și reconstrucției.
Noua administrație încearcă să transmită un mesaj de normalizare și respect pentru drepturile omului, pentru a câștiga sprijinul comunității internaționale. Procesul împotriva lui al-Assad este văzut ca un pas necesar pentru a demonstra că noile autorități sunt dispuse să facă dreptate pentru victimele războiului.
Relația complicată cu Rusia
Deși Bashar al-Assad se află în prezent pe teritoriul Rusiei, unde a găsit refugiu, Damascul nu a rupt complet legăturile cu Moscova. Din contră, noul guvern încearcă să repare relațiile bilaterale, în ciuda faptului că Rusia a fost principalul sprijin militar al regimului căzut. În ultimele luni, miniștrii sirieni ai Apărării și Afacerilor Externe au efectuat vizite oficiale la Moscova, iar în februarie președintele Ahmed al-Sharaa a discutat direct cu Vladimir Putin, convenind asupra menținerii unui dialog deschis privind viitorul celor două baze militare rusești de pe teritoriul sirian.
Deocamdată, nu există un acord privind prezența militară rusă pe termen lung, însă președintele sirian a fost invitat să participe la un summit programat pentru luna octombrie la Moscova, ceea ce ar putea semnala o posibilă apropiere diplomatică.
Președintele rus Vladimir Putin a decis personal să îi acorde azil președintelui sirian Bashar al-Assad și familiei sale, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Astfel de decizii cu siguranță nu pot fi luate fără șeful statului. A fost decizia sa”, a declarat Peskov, refuzând în același timp să comenteze oficial locul în care se află al-Assad. Peskov a spus că nu mai are nimic de adăugat.
Procesul anunțat la Damasc este însă mai mult decât o procedură juridică: reprezintă un simbol al tranziției politice din Siria și al încercării noii conduceri de a închide un capitol de violență și teroare care a marcat profund istoria recentă a țării. Pentru victimele represiunii din 2011 și familiile lor, acest mandat de arestare ar putea fi primul pas către recunoașterea suferințelor îndurate și, poate, către o formă de justiție mult așteptată.