Concediu medical pentru junghi și tuse, revoltă din vremea Ciolacu. România, cel mai bolnav popor
Concediile medicale sunt o problemă ridicată din vremea Ciolacu. Fostul premier declara, în 2024: ”Ne-am trezit într-un sistem în care avem 6 miliarde de concedii medicale. Dacă ne uităm pe statistici, suntem cel mai bolnav popor din lume la asemenea dimensiuni”. Fostul prim-ministru mai spunea: ”Eu ştiu că aspirina este pe lista de compensate. Să dau şi medicamente compensate pentru tuse şi junghiuri, să plătesc absolut tot şi să suport eu, statul român, la această dimensiune de 6 miliarde de an concedii medicale, nu o să o fac”.
Premierul Ilie Bolojan nu a ieșit în față cu acest subiect, dar decizia Executivului este clară. Prima zi de concediu medical, din februarie 2026, va fi neplătită. Următoarele cinci zile de concediu medical vor fi plătite de către angajator și abia de a șaptea zi de concediu medical va plăti Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Prima zi de concediu medical, neplătită din 1 februarie 2026
Măsura se aplică concediilor medicale eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027 și este valabilă pentru toți angajații. Este o încercare de a limita concediile medicale de scurtă durată, generată de boli ușoare sau de - așa cum au tot acuzat politicienii - abuz.
Reglementările sunt cuprinse în OUG nr 91/2025.
Sunt vizați cei care își iau:
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;
- concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.
Măsura nu este primită bine de către părinții cu copii mici, care-și pot lua concediu medical în cazul în care copilul se îmbolnăvește, pentru a sta cu el acasă și a-l îngriji.
Pe un grup de părinți, o mămică a ridicat problema:
”Să înțeleg că, de acum înainte, atunci când puii noștri se îmbolnăvesc și suntem nevoiți să stăm acasă cu ei în concediu medical, prima zi nu va mai fi plătită? Copiii mici, mai ales cei de la creșă, se îmbolnăvesc des până își formează imunitatea… chiar nu avem ce să facem în perioada asta. Vi se pare și vouă corect?”.
”În Franța, primele trei zile de concediu medical sunt neplătite”
Reacțiile au fost pro și contra, cele mai multe marcând revolta față de măsurile statului român, dar unul dintre răspunsuri a fost următorul:
În Franța primele 3 zile de concediu nu sunt plătite. Concediul de maternitate plătit este 3 luni. Apoi poți sta în concediu parental neplătit. Vă spun toate astea că să înțelegeți cât de norocoase suntem noi în România și totuși ne plângem. Da, prima zi de concediu este neplătită. E corect? Nu știu. De ce s-a ajuns la asta? Din cauza abuzurilor. Din cauza concediilor date fără nici un fel de limită. Este o varianta pentru a descuraja abuzul.
”Zile de așteptare” în Europa
Franța are o politică de 3 zile de așteptare în cazul concediilor medicale, însă mulți angajatori privați au, în oferta de muncă, plata acestor zile de către angajator.
De asemenea, Portugalia are 3 zile de concediu medical neplătite, considerate, la fel ca-n Franța, zile de așteptare.
În Marea Britanie, situația este inversă decât în România: Regatul Unit are acum 3 zile de concediu medical neplătit - waiting days, plata urmând a începe din a patra zi. Din aprilie 2026, legea de schimbă și va permite plata din prima zi.
Irlanda, din 2024, obliga angajatorii să plătească primele 7 zile de concediu medical. Din 2025, numărul zilelor plătite de angajator a crescut la 10.
Suedia are, la fel ca România, o zi de așteptare.