Republicanii ar putea securiza controlul asupra Camerei Reprezentanților pentru mulți ani, pe fondul presiunilor exercitate de președintele Donald Trump asupra statelor conduse de GOP (nr. Partidul Republican) pentru a redesena hărțile electorale înainte de alegerile parțiale de anul viitor, apreciază analiști și experți.
În prezent, partidul lui Trump are un avans strâns, 219–212, iar strategia urmărește să inverseze tradiția înfrângerilor la scrutinul de la mijloc de mandat - consemnate atât în 2018, cât și în 2022 - prin inițierea unor planuri de redistribuire agresive, începând cu Texas. Donald Trump caută o redesenare decisivă a circumscripțiilor.
De partea cealaltă, state democrate precum California iau în calcul contra-măsuri similare, recurgând la trasarea de circumscripții favorabile propriului partid - o practică veche în politica americană, gerrymandering-ul, potențată astăzi de instrumente sofisticate de analiză a datelor. Chiar și așa, terenul pare înclinat către republicani: aceștia controlează legislativele și guvernările din 23 de state, față de 15 la democrați, iar analizele independente anticipează că, după recensământul din 2030, migrația populației ar putea aduce până la 11 mandate noi în statele sudice și vestice dominate de GOP.
Contextul istoric joacă un rol cheie. Democrații au deținut neîntrerupt Camera între 1955 și 1995
Contextul istoric joacă și el un rol: democrații au deținut neîntrerupt Camera între 1955 și 1995, perioadă care s-a încheiat odată cu realinierea membrilor săi conservatorilor din sud către Partidul Republican. Actualul val de redesenări reaprinde temerile privind accentuarea polarizării, fiecare tabără căutând avantaje structurale. „Simt că este o formă de trișare”, a spus Adam Kinzinger, critic al lui Trump și fost congresman republican, care și-a pierdut locul în Illinois în urma redesenării de după recensământul din 2020. „De fiecare dată când încălcăm o regulă nescrisă în politică, acea regulă nu mai revine niciodată. Va fi o avalanșă de redesenări continue. Asta mă îngrijorează.”
Pe acest fond, Texasul - controlat de republicani - a aprobat săptămâna trecută o hartă menită să adauge cinci locuri GOP (nr. Partidul Republican), în timp ce legislativul din California - dominat de democrați - a propus o redistribuire care ar oferi, de asemenea, cinci mandate suplimentare democraților, sub rezerva validării printr-un scrutin special în noiembrie. Un sondaj Reuters/Ipsos indică faptul că majoritatea americanilor resping gerrymandering-ul partizan și privesc cu îngrijorare riscurile asupra sănătății democrației.
Bastioane democrate precum New York și California pierd locuitori în favoarea Floridei, Texasului, statului Idaho și altor jurisdicții conduse de republicani
În plan electoral, miza competiției reale se îngustează. Evaluările nonpartizane estimează că doar câteva zeci dintre cele 435 de circumscripții vor fi cu adevărat disputate în 2026, ceea ce mută bătălia în alegerile primare, unde se impun candidați mai radicali, mai puțin dispuși la compromis.
„Asta înseamnă, de fapt, că voința alegătorilor nu se mai reflectă în rezultatul final al alegerilor”, a explicat Thomas Kahn, director interimar al Centrului pentru Studii Congresionale și Prezidențiale de la American University. „Dacă republicanii își construiesc avantaje instituționale, fie prin strângere de fonduri... fie prin gerrymandering, practic creează un monopol asupra Camerei. Și nu cred că asta e bine pentru democrație”, a adăugat el.
Dinamicile demografice accentuează această tendință. Bastioane democrate precum New York și California pierd locuitori în favoarea Floridei, Texasului, statului Idaho și altor jurisdicții conduse de republicani - fenomen interpretat de GOP drept validare a politicilor sale. „Mulți dintre alegătorii care pleacă din California - în special din zona golfului San Francisco - către Austin, Dallas sau Boise (Idaho) sunt oameni mai conservatori, care preferă să trăiască într-un stat republican, din diverse motive: costul vieții, legislația și reglementările, modul de guvernare, climatul de afaceri și altele asemenea”, a declarat Will Kiley, purtător de cuvânt al Comitetului Republican pentru Campania Congresională. Același studiu arată că 21% dintre republicani și 14% dintre democrați s-au gândit să se mute într-un stat cu taxe mai reduse.
Polarizarea din Congres s-a adâncit de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump
Datele de recensământ care fundamentează redistribuirea arată că aproape întreaga creștere din Texas și Florida după 2020 provine din comunități minoritare. Texasul este proiectat să câștige 3–4 mandate după 2030, iar aproximativ 97% dintre noii veniți sunt hispanici, afro-americani sau asiatici; Florida ar putea adăuga 2–4 locuri, cu aceeași dinamică demografică reprezentând peste trei sferturi din avansul populației. „Știm cu certitudine că aproape toată creșterea demografică vine din comunitățile de culoare. Iar exact aceste comunități sunt cele pe care aceste schimbări încearcă să le limiteze”, a afirmat Kareem Crayton, vicepreședinte la Brennan Center for Justice, organizație nonpartizană afiliată Universității New York.
Și preferințele electorale evoluează: votanții din rândul minorităților au înregistrat o mișcare vizibilă către republicani în ciclurile recente. Trump a marcat un plus de 14 puncte procentuale în rândul alegătorilor hispanici față de 2020, deși, per ansamblu, a cedat această categorie rivalei democrate, Kamala Harris, pe atunci vicepreședinte.
În acest cadru, noua hartă promovată de republicanii din Texas, la inițiativa lui Trump, pare să țintească explicit electoratul hispanic. Democrații contestă însă demersul, susținând că influența acestui grup a fost diminuată în anumite districte majoritar hispanice prin reducerea ponderii latino de vârstă votantă și adăugarea unor comunități conservatoare albe cu prezență mare la urne.
Polarizarea din Congres s-a adâncit de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, favorizând ieșirea din scenă a unor republicani moderați. Don Bacon a intrat în coliziune cu administrația pe tema reducerilor de bugete și a problemelor de securitate la Pentagon, iar Mike Gallagher, considerat cândva un nume în ascensiune, a părăsit funcția la începutul lui 2024 după critici pentru opoziția față de punerea sub acuzare a fostului secretar pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, conform Reuters.
CITEȘTE ȘI: SUA ameninţă din nou Rusia cu sancţiuni, dacă nu se ajunge la un acord de pace în Ucraina