Guvernul României a transmis, marți, un mesaj oficial, după ce în spațiul public au circulat informații false atribuite premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora România s-ar pregăti să intre într-un conflict armat. Executivul respinge categoric aceste afirmații și face apel la populație să se informeze din surse oficiale.
„România nu va intra în război. Decizia statului român este fermă”, a transmis Guvernul într-un comunicat. Țara noastră este membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice (NATO) și beneficiază de garanții solide de securitate care protejează atât teritoriul național, cât și cetățenii.
Totodată, Guvernul anunță că nu există niciun motiv de panică sau de îngrijorare în legătură cu o posibilă implicare militară. Instituțiile statului își desfășoară activitatea în condiții normale, iar viața socială și economică decurge firesc.
Executivul face apel la cetățeni să evite distribuirea de informații neverificate.
În contextul apariției în spațiul public a unor informații false atribuite premierului Ilie Bolojan privind presupusa implicare a României într-un conflict armat, care induc în eroare opinia publică, Guvernul României face următoarele precizări:
„• Decizia statului român este fermă: România nu va intra în război.
• România este o țară sigură, membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice (NATO), beneficiind de garanții solide de securitate, care asigură protecția teritoriului și a cetățenilor săi.
• Nu există niciun motiv de panică sau alarmare privind o posibilă implicare a României într-un conflict militar.
• Instituțiile statului își desfășoară activitatea în parametri normali, iar viața socială și economică a cetățenilor și companiilor din România se desfășoară în condiții de deplină siguranță.
Facem apel la toți cetățenii să se informeze din surse oficiale și verificate. Răspândirea informațiilor false poate genera panică nejustificată și poate afecta grav climatul de încredere publică.
Pentru informații corecte și actualizate, vă rugăm să consultați site-urile și canalele oficiale ale instituțiilor statului român”.
VEZI ȘI: EXCLUSIV Raed Arafat spune de ce e nevoie să avem cash în casă, bani gheață / video
Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a explicat cum trebuie să se pregătească populația pentru eventuale dezastre naturale sau calamități.
După revenirea de la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizată la Copenhaga, Danemarca, de către Președinția daneză a Consiliului UE, Cătălin Predoiu a precizat că „țările europene nu sunt în prezent pregătite suficient pentru intervenția în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare“, iar „populația trebuie pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire“.
Problema i-a fost ridicată lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, de jurnalistul Val Vâlcu, la dezbaterea „Schimbările climatice și impactul în economie“, organizată pe 25 iulie 2025 de DC Media Group.
„Domnul ministru Cătălin Predoiu, acum 2 zile, spunea că la nivel european sunt pregătite planuri pentru situații de criză și populația la rândul ei ar trebui să ia măsuri, să aibă rezerve pentru 72 de ore, unii propuneau chiar șapte zile. Ce rezerve ar trebui să aibă și în ce situații se activează aceste planuri?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Dacă se intră pe portalul Fii Pregătit sau pe aplicația DSU o să se vadă clar ce trebuie să aibă omul la el acasă. Rezervele se fac pentru momente în care nu vei obține ce ai nevoie din varii motive de perturbări a funcționării utilităților, a funcționării mecanismelor de livrare a alimentelor, apei șamd. Vorbim de rezerve pentru minim 72 de ore, care cu cât se extinde la șapte sau 10 zile, înseamnă să ai apă în butelii undeva în casă, înseamnă să ai alimente neperisabile, eventual congelate. În același timp, trebuie să te gândești că s-ar putea să nu ai sursă de gătire.
Trebuie să ai un radio cu baterii la care să asculți recomandările, dacă nu mai este alte modalitate de comunicare cu populația, trebuie să ai medicamentele pe care le folosești ca pacient cronic pentru o anumită perioadă și să verifici tot timpul că nu sunt expirate, trebuie să ai lanternă, fluier (pentru cutremur, ca să semnalează unde ești).
Când vorbim de trusa de prim ajutor, lumea crede că e vorba de o trusă mică ce trebuie luată în spate. Sunt câteva elemente din trusa de urgență pe care poți să le iei după tine, dar pregătire înseamnă o rezervă în casă care îți permite să supraviețuiești minim 72 de ore, fără să depinzi de stat. Dacă apar probleme și statul e ocupat cu operațiunile de salvare, statul nu va avea timp să vină să distribuie apa, mâncarea etc“, a punctat Raed Arafat.
Raed Arafat: E foarte important să ai o sumă mică de bani în casă
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a adus în discuție și un subiect extrem de dezbătut în ultimii ani - accesul la bani cash. În opinia lui Arafat, populația trebuie să aibă în permanență în locuință o sumă în numerar, astfel încât să o poată folosi în cazul în care sistemele de plată electronică ar intra în colaps.
„Alt lucru care acum se recomandă din ce în ce mai mult e să ai în casă o sumă de bani cash. Nu o sumă mare, că atrage hoții, dar o sumă cu care poți cumpăra direct apă, mâncare sau orice ai nevoie. Una din marile probleme care au apărut în Valencia (afectată de inundații anul trecut) și în alte zone e că nu au mai funcționat cardurile bancare, nu au mai funcționat bancomatele. E foarte important să ai o sumă mică de bani până revine totul la normal“, a spus, la dezbaterea „Schimbările climatice și impactul în economie“, secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU.
DC Media Group, trust media din care fac parte DC News, DC Business, DC Medical, Știri Diaspora, Defense Romania, Spectacola, Astrosens, Părinți și Pitici, DC Sport, DCNewsTV și RadioDCNews, a organizat în data de 25 IULIE 2025 Conferința ”SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI IMPACTUL ÎN ECONOMIE”.