Ministrul francez de Externe, Jean Noel Barrot, avertizează asupra tentativelor de ingerință străină înaintea alegerilor prezidențiale din 2027 și în menționează pe Elon Musk printre actorii implicați.
Şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot a lansat marţi încă un avertisment referitor la tentativele de ingerinţă vizând alegerile prezidenţiale din Franţa din 2027 şi l-a evocat pe multimiliardarul american Elon Musk printre actorii care încearcă să submineze dezbaterea democratică din Europa, informează France Presse.
În perspectiva scrutinului din 2027, adversarii democraţiei dau totul pentru a ne destabiliza, a acuzat Barrot, în discursul de încheiere a unei conferinţe a Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), consacrată instaurării încrederii şi consolidării democraţiei.
Ei ne exploatează divizările, instrumentalizează imigraţia, laicitatea şi chiar conflictul israeliano-palestinian pentru a alimenta ura şi tensiunile, a adăugat demnitarul francez, precizând că acest lucru a fost deja documentat pe larg.
Musk, SUA, Rusia, China și Iran, presupuși actori care agită Franța
Ministrul francez a evocat în special o companie israeliană ce a creat conturi false pentru a înscena dispute artificiale pe chestiunea palestiniană, campanii de hărţuire masivă online ale lui Elon Musk contra liderilor europeni, pentru a submina dezbaterile naţionale exploatând caracterul viral al reţelei sale sociale sau chiar campanii perfide sugerând că viitoarele alegeri prezidenţiale franceze vor fi trucate.
Barrot a denunţat exploatarea manifestaţiilor liceenilor din Franţa prin relatări ostile venite din Rusia şi China, trecând prin Iran şi comunitatea MAGA formată din susţinătorii preşedintelui american Donald Trump.
Săptămâna trecută, preşedintele SUA afirmase pe platforma sa Truth Social că ceea ce se întâmplă în Franţa nu este nimic altceva decât o imigraţie în masă scăpată de sub control. Nu este vorba despre şcoli, este vorba despre islamul care vrea să pună mâna pe o ţară odinioară măreaţă, scrisese liderul american.
Îi vedem, îi denunţăm şi le răspundem cu intransigenţă. Nu vom tolera nicio ingerinţă străină, indiferent de unde vine ea. Este o chestiune de suveranitate, a subliniat ministrul Jean-Noël Barrot, conform Agerpres.
Cine este „ultima speranţă a Franţei” la alegerile prezidențiale, potrivit lui Elon Musk: Mesajul care a provocat reacții dure la Paris
Miliardarul american Elon Musk şi-a exprimat deschis în această vară susţinerea pentru Marine Le Pen, posibilă candidată a partidului francez naţionalist şi eurosceptic Adunarea Naţională (RN) la alegerile prezidenţiale din 2027, mesaj în urma căruia a fost acuzat de guvernul preşedintelui Emmanuel Macron de ingerinţă în politica internă a Franţei, potrivit AFP şi Agerpres.
"Ea este ultima speranţă a Franţei", a scris Elon Musk pe reţeaua sa de socializare X, unde în plus a repostat un mesaj în care subliniază că "cifrele în sondaje pentru Marine Le Pen au decolat".
Pe aceeaşi reţea de socializare, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot i-a cerut miliardarului american să-şi retragă cuvintele. "Aşa cum spunem noi în franceză: numai imbecilii nu-şi schimbă părerea", afirmă şeful diplomaţiei franceze.
Mesajul postat de Elon Musk în sprijinul lui Marine Le Pen nu este nesemnificativ în perspectiva alegerilor prezidenţiale franceze, dat fiind că el controlează puternicii algoritmi ai reţelei sociale X.
Elon Musk şi-a manifestat până în prezent sprijinul pentru Marine Le Pen mai ales în timpul procesului penal al acesteia încheiat vara trecută, fără a-i fi susţinut anterior în mod explicit candidatura la alegerile de anul viitor.
"Sper şi o încurajez pe doamna Le Pen să depăşească această persecuţie şi să candideze la următoarele alegeri prezidenţiale" din 2027, afirma el pe 1 aprilie 2025, după condamnarea în primă instanţă a liderei extremei-drepte franceze într-un dosar de fraudă cu fonduri europene în legătură cu plata unor asistenţi din Parlamentul European.
Marine Le Pen, condamnată la 45 de luni de interdicţie de a fi aleasă într-o funcţie publică
Marine Le Pen a fost condamnată marţea trecută de Curtea de Apel de la Paris la 45 de luni de interdicţie de a fi aleasă într-o funcţie publică, dintre care 15 luni sunt executorii şi restul de 30 de luni cu suspendare, şi la trei ani de închisoare, din care doi cu suspendare şi un an de arest la domiciliu cu monitorizare cu brăţară electronică, o sentinţă mai blândă faţă de cea dată de prima instanţă în martie anul trecut.
Ea a fost atunci condamnată la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată şi la patru ani de detenţie, dintre care doi cu suspendare şi doi cu executare în arest la domiciliu cu monitorizare cu ajutorul unei brăţări electronice.
Întrucât perioada de ineligibilitate executorie de 15 luni decisă acum se scurge de la sentinţa din martie 2025, aceasta este deja încheiată, aşadar noua sentinţă i-ar permite să candideze la alegerile prezidenţiale anul viitor, dar arestul la domiciliu ar face dificilă participarea la campania electorală pentru scrutinul din aprilie-mai 2027. Totuşi, Marine Le Pen a susţinut că ar putea face campanie fără brăţară electronică, întrucât va formula un nou recurs, la Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă a Franţei.