China e azi unul din statele care au câștigat economic cel mai mult de pe urma războiului rus de agresiune, transformând relația Beijingului cu Moscova în una de vasalitate economică. China alimentează mașinăria rusă de război, dar nu recunoaște însă anexările ilegale ale Rusiei, Donbasul sau Crimeea ucrainene.
Deși nu livrează armament direct pe front, China a devenit principala linie de salvare a mașinăriei ruse de război prin furnizarea masivă de tehnologie cu dublă utilizare (civilă și militară) și prin susținere economică critică.
Companiile chineze alimentează industria militară a Moscovei cu microcipuri esențiale, echipamente de înaltă precizie, drone comerciale folosite pentru recunoaștere, componente pentru sateliți și materii prime precum nitroceluloza, necesară pentru fabricarea prafului de pușcă. Prin acest flux constant de tehnologie avansată, combinat cu achizițiile masive de petrol și gaze rusești care finanțează bugetul de stat al Rusiei, Beijingul permite Rusiei să își mențină ritmul producției interne de rachete, vehicule blindate și muniție, ocolind eficient sancțiunile economice occidentale.
Prețul e o relație de vasalitate economică care devine tot mai limpede și una strategică, a Moscovei față de Beijing.
Și totuși, China nu recunoaște anexarea Crimeei și a Donbasului.
Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, a explicat într-o ediție recentă a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, difuzat săptămânal de DefenseRomania, că principalul argument este problema Taiwanului, teritoriu autonom pe care China îl consideră parte a sa. Beijingul acționează însă nu prin forță militară, ci prin componenta hibridă.
„China nu recunoaște deloc ocupația Donbasului și nici a Crimeei căci asta ar însemna că ar trebui să recunoască și suveranitatea Taiwanului”, arată Cristian Pîrvulescu, care spune că „de soarta războiului din Ucraina depinde în mare măsură și soarta Taiwanului”.
„Ceea ce nu știm în momentul de față este dacă taiwanezii care se simt chinezi ar lupta sau nu în urma unui atac chinez. Și dacă nu se va întâmpla ca în Crimeea în 2014. Între timp războiul psihologic care a devenit unul hibrid a devenit de o subtilitate extraordinară.
România a trecut prin această experiență și încă nu ne revenim. Mulți nu vor să accepte că a existat un război hibrid, căci au reușit să îl mute în mintea noastră. Unii au reușit să reziste mai bine, alții nu, pentru că în primul rând nu au fost antrenați să reziste. Fără antrenamentul de a rezista la războiul hibrid nu ai cum să reușești”, a explicat Cristian Pîrvulescu.