În ciuda reputației negative, viespile joacă un rol vital în natură. Sunt prădători naturali ai insectelor dăunătoare și, în același timp, polenizatori. Cele mai frecvent întâlnite sunt viespea galbenă (Vespula vulgaris) și viespea germană (Vespula germanica), ambele specii fiind atrase de alimentele bogate în zahăr și proteine, conform Reuters.
Aceste insecte nu atacă din senin, ele doar caută hrană pentru larvele din cuib. Înarmat cu câteva informații esențiale despre comportamentul lor, poți transforma prezența lor într-o coexistență pașnică.
Primul pas: stai nemișcat și păstrează-ți calmul
Contrar instinctului de a fugi sau de a alunga viespea cu mâna, cercetătorii avertizează: mișcările bruște și agitația sunt percepute ca o amenințare. Viespile își folosesc receptorii olfactivi pentru a detecta sursele de hrană, dar se bazează pe semnalele vizuale pentru a naviga.
Sfatul expertului: ține-ți gura închisă, respiră ușor și nu flutura mâinile, astfel reduci semnalele de dioxid de carbon care indică unui prădător prezența unui pericol.
Observă ce preferă: șuncă sau gem?
Înainte să intervii, privește atent ce caută viespea. Dacă se duce direct la felia de șuncă, colonia ei are larve flămânde care au nevoie de proteine. Dacă se oprește la limonadă sau biscuiți cu gem, e semn că sezonul larvar s-a încheiat, iar insecta își caută surse de zahăr pentru ea însăși.
Această schimbare de dietă reflectă ciclul de viață al coloniei, care își adaptează nevoile în funcție de perioada anului și de dezvoltarea internă.
Ofranda de viespe: cheia unei mese liniștite
Un truc eficient este oferirea intenționată a unei „porții” separate. Alege o bucățică din ceea ce a ales și ea, șuncă, gem sau o înghițitură de suc și plaseaz-o la o distanță de masă. Viespile învață repede și își vor concentra atenția acolo, lăsându-te să mănânci în liniște.
Ofertele de viespi sunt folosite de mult timp în diverse colțuri ale lumii, inclusiv în restaurantele în aer liber. Este o metodă simplă și non-invazivă de a redirecționa interesul insectelor.
Nu te teme de un roi: viespile nu sunt recrutori eficienți
Spre deosebire de albine, care folosesc „dansul zbârnâit” pentru a-și chema suratele la o sursă bogată de hrană, viespile nu sunt buni comunicatori în acest sens. O viespe care vine la masa ta nu va chema un întreg roi, cel mult, alte câteva pot apărea din întâmplare dacă cuibul e în apropiere.
Interesant este că prezența prea multor viespi poate descuraja sosirea altora, un mecanism natural care limitează competiția.
De ce șuncă la începutul verii și gem în august?
La începutul verii, colonia e în plină dezvoltare și are nevoie de proteine pentru larve. Viespile se hrănesc cu lichide, așa că aduc acasă carne pentru larve și, în schimb, primesc de la ele secreții dulci. Când larvele se transformă în pupe, acea sursă dispare, iar viespile adulte caută surse externe de zahăr, de aici obsesia de sfârșit de sezon pentru alimentele dulci.
Comportamentul lor variază și în funcție de vreme, resurse disponibile și concurență locală, ceea ce face ca fiecare an să aducă schimbări subtile în preferințele lor culinare.
A învăța să conviețuiești cu viespile nu înseamnă să le ignori sau să le alungi. Înseamnă să înțelegi comportamentul lor, rolul lor ecologic și nevoile sezoniere. Un picnic poate deveni nu doar un prilej de relaxare, ci și o lecție de ecologie aplicată.
Așadar, data viitoare când o viespe se așază pe marginea farfuriei tale, oferă-i un colț de masă. Nu doar că îți va mulțumi în felul ei, dar vei putea savura masa fără țipete, alergături sau înțepături.