România traversează o perioadă de deteriorare accentuată a încrederii economice și de încetinire a consumului, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor și al presiunilor fiscal-bugetare. Cele mai recente date ale Băncii Naționale a României, analizate de Confederația Patronală Concordia, conturează o imagine tot mai fragilă a economiei naționale, afectată de valul de scumpiri din vară și de efectele majorărilor de taxe.
Avertismentul industriei de băuturi răcoritoare: Presiunile fiscale și scăderea consumului limitează investițiile
În acest context, reprezentanții Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), membră a Confederației Patronale Concordia, se alătură industriilor care avertizează că majorarea costurilor de producție, creșterea taxelor și reducerea cererii interne afectează semnificativ competitivitatea sectorului.
Potrivit asociației, scăderea volumelor comercializate, combinată cu presiunile tot mai mari asupra costurilor, reduce profitabilitatea și descurajează investițiile. Pe termen mediu, există riscul diminuării exporturilor, al amânării planurilor de extindere și al pierderii de locuri de muncă pe lanțul de valoare.
Concordia: Încrederea consumatorilor s-a prăbușit în iulie, provocând o contracție rapidă a consumului
Potrivit Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reprezintă principalii producători din România, raportul macroeconomic al Confederației Patronale Concordia arată clar faptul că sentimentul general din economie, calculat pe baza indicatorilor de încredere a populației și firmelor, s-a deteriorat constant în perioada iunie–septembrie. Scăderea încrederii a fost una dintre cele mai accentuate din ultimii ani și a determinat o încetinire vizibilă a consumului intern.
Comisia Europeană, la rândul său, arată că în luna iulie, încrederea consumatorilor a înregistrat a treia cea mai mare scădere lunară din istorie. Evoluția negativă s-a reflectat rapid în reducerea vânzărilor și a volumelor din comerțul cu amănuntul, dar și în activitatea generală din economie.
Activitatea a fost afectată de consumul privat redus, de un deficit comercial major și de evoluția modestă a industriei și a comerțului, inclusiv în zona HoReCa, unde s-a înregistrat o creștere marginală, de numai 0,1%, conform INS. După o perioadă de reziliență în prima jumătate a anului, consumul privat a intrat pe teritoriu negativ în luna august, cu o scădere anuală de peste 2%. Tendința este explicată prin efectul cumulat al inflației ridicate, al scăderii salariilor reale și al creșterii poverii fiscale asupra consumatorilor și producătorilor.
Inflație record din cauza majorărilor de taxe
Creșterea cotei TVA de la 19% la 21% și majorarea accizelor, inclusiv cele aplicate produselor cu conținut ridicat de zahăr, au generat presiuni suplimentare asupra prețurilor de consum. În paralel, eliminarea plafonării prețurilor la energie a amplificat efectele asupra costurilor de producție și asupra prețurilor finale.
Creșterile de taxe s-au reflectat, potrivit BNR, în „scumpiri generalizate la nivelul majorității segmentelor care compun coșul de consum”.
Inflația ridicată și scăderea consumului conturează un final de an dificil pentru economie
În acest context, economiștii atrag atenția că România se adâncește într-un context economic dificil, în care scăderea încrederii determină reducerea consumului, ceea ce afectează producția și veniturile bugetare, în timp ce creșterea prețurilor continuă să erodeze puterea de cumpărare.
În absența unor măsuri care să susțină cererea internă și investițiile, inflația rămâne aproape de nivelul de 10%, creșterea economică se menține anemică, iar presiunea asupra mediului privat și asupra bugetului public este în creștere.