Marile puteri ale lumii au respins toți cei șapte candidați înscriși în cursa pentru succesiunea lui Antonio Guterres la conducerea ONU.
Antonio Guterres își încheie pe 31 decembrie cei zece ani la conducerea Organizației Națiunilor Unite, iar căutarea unui înlocuitor a ajuns într-un punct mort. Cei șapte aspiranți înscriși oficial în cursă au fost respinși prin vot secret de cel puțin una dintre țările care dețin dreptul de veto, informează Agerpres.
Situația lasă drumul deschis pentru apariția unor nume neașteptate pe ultima sută de metri, în condițiile în care planeta trece prin războaie sângeroase, tensiuni economice și lipsă acută de fonduri.
Sistemul prin care se alege liderul mondial este complicat și ținut departe de ochii publicului. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate acordă fiecărui pretendent trei tipuri de aprecieri secrete: „îl încurajează”, „îl descurajează” sau „nicio opinie”. Vineri, buletinele celor cinci mari puteri cu drept de veto, Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, au primit culori distincte și au arătat dacă un candidat este blocat din start de o capitală influentă.
Rebeca Grynspan din Costa Rica, șefa agenției ONU pentru comerț, se menține pe primul loc cu nouă voturi de susținere, dar a primit cinci opoziții, dintre care două vin de la membrii permanenți. Pe locul doi a ieșit argentinianul Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, cu opt aprecieri pozitive și șase negative, două venind tot din partea marilor puteri. Pe locul trei se găsește Carolyn Rodrigues-Birkett din Guyana, cu opt susțineri și șase respingeri.
Clasamentul este completat de ugandeza Olara Otunnu, fostul președinte senegalez Macky Sall, precum și de diplomatelor ecuadoriene Maria Fernanda Espinosa și Ivonne A-Baki, toate cu scoruri slabe.
Americanii cer tăieri de cheltuieli și eficiență
Tradiția nescrisă a rotației arată că a venit rândul Americii Latine să conducă organizația mondială, iar multe cancelarii fac lobby intens pentru alegerea unei femei în premieră istorică. Totuși, Casa Albă a transmis ferm că are alte priorități.
„Dacă anumite ţări vor să prezinte mai mulţi candidaţi, ţine de dreptul lor suveran”, a spus ambasadorul american la ONU, Mike Waltz. Oficialul a adăugat condițiile puse de partea americană: „Este necesară o reformă a operaţiunilor de menţinere a păcii, o reformă bugetară şi mai multă stricteţe (...) Să reducem birocraţia”.
Legat de cererile comunității internaționale privind numirea unei femei din America de Sud, reprezentantul Statelor Unite a afișat prudență.
„Înţelegem că există o dorinţă de rotaţie regională. Bineînţeles, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne vom bucura. Dar lucrul de care avem nevoie înainte de toate este cel mai bun candidat”, a spus Waltz.
Printre variantele vehiculate figurează bulgarul Nikolai Mladenov, delegat pentru Fâșia Gaza în echipa de pace creată de Donald Trump, dar și Lana Nusseibeh, reprezentantă de rang înalt din Emiratele Arabe Unite. Istoria arată că jocurile se pot răsturna oricând: în 1996, Kofi Annan nu a figurat pe listele inițiale și a apărut pe neașteptate cu o singură zi înainte de a fi proclamat câștigător.
Guterres lasă în urmă o instituție neputincioasă: „În fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc”
Conflictele armate scapă de sub control, marile puteri ignoră rezoluțiile internaționale, iar visteria Națiunilor Unite este aproape goală.
„În fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc puţin”, a spus Guterres. „Nu există nicio ameliorare nicăieri”, a adăugat fostul premier portughez.
Liderul aflat la final de mandat a spus că nu are „nicio putere” în fața rivalităților geopolitice și a lăsat viitorului succesor o misiune aproape imposibilă la cârma unei lumi măcinate de războaie.