Am extras cele mai importante idei ale programului de guvernare realizat de cabinetul Luca Niculescu.
Guvernul Luca Niculescu a publicat un program amplu de guvernare, care cuprinde măsuri din principalele domenii de interes public. Am extras cele mai importante idei privind sănătatea, educația, pensiile, justiția, externele și apărarea.
Sănătate: Noi reguli pentru gărzi și criterii de performanță pentru șefii de secție
Accelerarea programelor naţionale de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin şi prostată, finanţate aproape integral din Fondul Social European Plus şi prin Programele Naţionale ale Ministerului Sănătăţii, modernizarea centrelor comunitare medicale integrate din satele şi oraşele mici, dar şi dezvoltarea reţelei judeţene de centre de prevenire, consiliere şi tratament al adicţiilor se numără printre măsurile cuprinse în programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat la capitolul Sănătate.
Printre măsurile propuse în programul de guvernare se află:
* continuarea, din fonduri europene şi prin parteneriatul România-Elveţia, a modernizării centrelor comunitare medicale integrate din satele şi oraşele mici (telemedicină, stomatologie, farmacie comunitară).
* finanţarea unui pachet de instalare şi retenţie pentru medicii, farmaciştii şi asistenţii medicali din mediul rural, iar medicilor de familie li se acordă, împreună cu autorităţile locale, bonificaţie, locuinţă de serviciu şi buget de practică.
* medicii de familie pot fi angajaţi şi în unităţile sanitare publice, iar cei pensionabili îşi pot continua activitatea, la cerere, cu avizul autorităţii locale.
* se va da posibilitatea angajării în sistemul public a medicilor de medicină de familie în centrele comunitare integrate, unităţile spitaliceşti, ambulatoriile de specialitate, compartimentele şi unităţile de primiri urgenţe.
* se introduce un pachet complex de monitorizare a sarcinii în diferite zone medicale (medicul de familie, ambulatoriu etc), cu identificarea timpurie a riscurilor şi sprijin pentru mamele vulnerabile, prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari.
* se extinde, în 2027-2028, lista vaccinurilor compensate şi gratuite şi se publică anual acoperirea vaccinală, pe judeţe.
* se accelerează programele naţionale de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin şi prostată, finanţate aproape integral din Fondul Social European Plus şi prin Programele Naţionale ale Ministerului Sănătăţii. Extindem screeningul neonatal la 22 de biomarkeri, nivelul mediu din Uniunea Europeană, pentru toţi nou-născuţii, circa 140.000 pe an, prin Programul Naţional finanţat de Ministerul Sănătăţii şi acoperire naţională în 2027, se arată în document.
* Guvernul Niculescu are în vedere dezvoltarea reţelei judeţene de centre de prevenire, consiliere şi tratament al adicţiilor. Adoptăm, în 2027, programul naţional de prevenţie şi consiliere pentru adicţii, cu prioritate pentru copii şi adolescenţi. Dezvoltăm servicii comunitare şi ambulatorii de sănătate mintală, ca alternativă la internarea îndelungată, includem treptat serviciile psihologice în pachetul decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în limita resurselor FNUASS, adoptăm în 2027 planul de acţiune pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor şi oferim sprijin psihologic personalului medical, precizează sursa citată.
* se va implementa Planul naţional de îngrijiri paliative: creştem finanţarea paliaţiei şi dezvoltăm centre publice de paliaţie pentru copii, se mai spune în programul de guvernare, notează Agerpres.
Educație: Reforma curriculară va viza competenţele-cheie, gândirea critică şi meseriile viitorului
*** extinderea etapizată a programului "Masă sănătoasă", cu prioritate în comunităţile vulnerabile şi rurale, şi generalizarea către anul şcolar 2029 - 2030.
"Reunim într-un pachet social pentru educaţie bursele sociale, rechizitele, transportul şcolar, Euro 200, Programul pentru şcoli şi alocaţiile pentru copii. Menţinem bursele sociale şi în vacanţe, pe măsura spaţiului fiscal. Continuăm, cu fonduri europene, voucherele pentru copiii din familii cu venituri reduse, cu ţinta de 500.000 de copii pe an", prevede documentul.
*** adoptarea unui cadru legal clar pentru "Şcoală după şcoală", cu program între orele 8:00 şi 17:00, pentru reducerea abandonului şcolar şi în sprijinul mamelor care lucrează; se extinde "Şcoală după şcoală" şi "A doua şansă", cu finanţare de bază de la bugetul de stat, cofinanţare locală şi prioritate pentru zonele prioritare de educaţie.
*** finalizarea până în 2029 a sistemului informatic integrat al educaţiei (catalog electronic, evidenţa elevilor şi a personalului, examene), conectat la bazele de date sociale pentru acordarea automată a sprijinului şi identificarea copiilor neşcolarizaţi.
"Pentru mai puţină birocraţie, introducem formulare unice de raportare, eliminăm rapoartele duplicate şi reducem cu cel puţin o treime raportările cerute şcolilor. Asigurăm internet de mare viteză în toate şcolile, laboratoare virtuale şi echipamente pentru profesori şi elevii din familii cu venituri reduse. Folosim responsabil inteligenţa artificială în procesul educaţional şi în administraţia şcolară, cu ghiduri, protecţia datelor copiilor şi formarea profesorilor", precizează sursa citată.
*** consolidarea şi extinderea programelor de reducere a abandonului şcolar şi organizarea de programe regionale împotriva analfabetismului funcţional şi digital, cu remediere obligatorie la limba română şi matematică pentru elevii sub nivelul minim, continuând programul de literaţie şi numeraţie.
"Evaluările naţionale de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a servesc diagnozei şi remedierii, nu ierarhizării. Mecanismul de avertizare timpurie se aplică tuturor elevilor, cu intervenţia obligatorie a şcolii în cel mult 30 de zile, iar în comunităţile cu risc ridicat generalizăm echipele comunitare integrate (mediator şcolar, consilier, asistent social, asistent medical comunitar)", are în vedere viitorul Cabinet.
*** păstrarea în totalitate a drepturilor educaţionale câştigate de minorităţile naţionale. "Formăm profesori pentru predarea în limba maternă, elaborăm manuale şi e-learning în limbile minorităţilor şi adaptăm predarea limbii române la nevoile lingvistice ale elevilor. Dezvoltăm învăţământul superior în limbile minorităţilor, inclusiv prin specializări noi, azi disponibile doar în limba română, şi aplicăm integral prevederile legale în domeniu", se arată în document.
*** consolidarea, prin evaluare şi finanţare corelate, diferenţierea universităţilor pe misiuni (educaţie; educaţie şi cercetare; cercetare avansată), stabilită formal prin cartele universitare, ca precondiţie a oricărei finanţări diferenţiate credibile.
"Finanţăm suplimentar programele competitive internaţional şi universităţile din alianţele europene şi atragem studenţi români şi de origine română din diaspora şi din vecinătate. Extindem sancţiunile pentru abaterile de la etica universitară, combatem hărţuirea şi asigurăm participarea studenţilor la decizie", subliniază programul de guvernare.
În ceea ce priveşte sprijinul pentru profesori, copii şi tineri, se au în vedere corectarea graduală a efectelor Legii nr. 141/2025 asupra carierei didactice, în etape, fiecare condiţionată de identificarea sursei în legea bugetului, pe bază de date şi în dialog cu sindicatele, construirea şi extinderea de creşe şi grădiniţe cu program prelungit ("Sfânta Ana", Anghel Saligny, fonduri europene): 300 de unităţi noi sau extinse până în 2028, cu prioritate în comunele şi oraşele mici, lansarea unui program naţional pentru sănătatea mintală în şcoli, refacerea reţelei de medicină şcolară.
De asemenea, se prevede ca directorii şi inspectorii să fie selectaţi prin concurs, cu formare managerială obligatorie şi contract de management cu indicatori de progres al elevilor.
"Descentralizăm real, cu resurse: deciziile curriculare, de personal şi financiare se iau la nivelul şcolii şi al consorţiului şcolar, iar structurile judeţene devin servicii de sprijin, nu de control. Reorganizăm asigurarea calităţii, cu evaluare centrată pe progresul elevilor", se arată în programul de guvernare al Cabinetului Niculescu.
Noul Guvern are în vedere legarea învăţământului dual de investiţiile din fiecare regiune, conform Agerpres
Pensiile vor fi indexate din 2027. Noua lege a salarizării în sectorul public va fi elaborată anul viitor
Indexarea pensiilor începând din 2027 şi elaborarea, anul viitor, a proiectului noii legi a salarizării în sectorul public se numără printre măsurile prevăzute. Se propune și un pachet de sprijin pentru persoanele vulnerabile, precum şi actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni.
"Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare şi respectarea contribuţiei celor care au muncit. Urmărim ca veniturile pensionarilor să ţină pasul cu evoluţia costului vieţii. Fundamentăm costurile şi asigurăm resursele, cu respectarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului şi a datoriei publice", se arată în document.
De asemenea, programul prevede elaborarea, în 2027, a proiectului noii legi a salarizării în sectorul public.
"Elaborăm în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative şi instituţiile publice, proiectul noii legi a salarizării. Corectăm prioritar inechităţile, clarificăm grilele, sporurile şi protejăm drepturile legal datorate. Simulăm impactul pe familii ocupaţionale înaintea consultării publice şi etapizăm aplicarea în acord cu Planul fiscal-bugetar 2025-2031. Orice majorare generală este condiţionată de spaţiul fiscal validat de Ministerul Finanţelor", se precizează în document.
În ceea ce priveşte salariul minim, documentul prevede aplicarea unui mecanism de actualizare într-un ciclu de 12 luni.
"Aplicăm mecanismul legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice şi a consultării tripartite, conform directivei europene, pentru un calendar previzibil. Continuăm Planul Naţional de Acţiune pentru negocierea colectivă, susţinem contractele colective în instituţiile publice şi bunele practici în mediul privat şi publicăm anual gradul de acoperire. Consolidăm concilierea şi medierea prevăzute de Legea dialogului social nr. 367/2022, cu respectarea autonomiei partenerilor sociali", potrivit sursei citate.
Totodată, documentul propune includerea în bugetul pentru 2027 a unui pachet de sprijin pentru persoanele vulnerabile, în contextul creşterii preţurilor şi a facturilor la energie.
"Fundamentăm şi includem în bugetul pentru 2027 un pachet de solidaritate pentru persoanele şi familiile afectate de creşterea preţurilor şi a facturilor la energie, cu atenţie pentru familiile cu 3 sau mai mulţi copii, familiile monoparentale, veteranii şi persoanele cu dizabilităţi. Sprijinul este orientat după venituri şi nevoi, temporar şi adaptat resurselor disponibile, cu limitarea presiunilor inflaţioniste şi respectarea consolidării fiscale", se menţionează în document.
Pe de altă parte, programul stabileşte măsuri pentru reducerea întârzierilor în soluţionarea dosarelor de pensie şi digitalizarea serviciilor de protecţie socială.
"Publicăm, în 30 de zile de la învestire şi apoi lunar, numărul dosarelor de pensie care depăşesc termenul legal, reducem acest stoc cu 50% până în iunie 2027 şi verificăm cel puţin 3% dintre dosarele soluţionate. Operaţionalizăm cuponul electronic de pensie, digitizăm arhivele Casei Naţionale de Pensii Publice şi finalizăm Sistemul Naţional Integrat de Asistenţă Socială, pentru acordarea online a beneficiilor şi verificarea automată a eligibilităţii, păstrând asistenţa la ghişeu. Până în iunie 2027 analizăm, cu partenerii sociali, integrarea serviciilor de pensii, ocupare, protecţie socială şi inspecţie a muncii şi propunem soluţia de debirocratizare, păstrând continuitatea serviciilor şi competenţele de inspecţie", conform programului, notează Agerpres.
Cultură: Strategia sectorială în domeniul culturii şi finanţare predictibilă, multianuală şi simplă - printre priorităţi
Aprobarea prin hotărâre de Guvern a Strategiei sectoriale în domeniul culturii, cu planul actualizat pentru 2026-2030, finanţare predictibilă, multianuală şi simplă pentru cultură, proiecte culturale pregătite pentru fondurile europene, îmbunătăţirea cadrului normativ privid sponsorizarea şi mecenatul în acest sector, precum şi stabilirea de reguli transparente se numără printre obiectivele generale regăsite în programul de guvernare.
Potrivit programului, vor fi îmbunătăţiri cu privire la funcţionarea Ministerului Culturii şi a serviciilor sale după atribuţii, volumul de muncă şi deficitul de personal, fără întreruperea serviciilor, evaluarea funcţională în 2027. "În funcţie de rezultate,vom adopta deciziile care se impun funcţionării instituţiilor centrale din sector", se menţionează în programul de guvernare.
Programul prevede sprijinirea Unităţii de Management pentru implementarea programelor de finanţare în derulare, inclusiv fondurile europene şi norvegiene. "Susţinem cultura în negocierile bugetului european 2028-2034, pregătim noile programe, inclusiv posibila participare la AgoraEU, refacerea serviciilor culturale locale, cu prioritate pentru bibliotecile închise şi căminele culturale fără activitate", este o altă prioritate.
Printre măsurile regăsite în programul de guvernare se numără şi organizarea împreună cu Ministerul Educaţiei a unui program care aduce elevii în biblioteci, muzee şi săli de spectacol şi artiştii în şcoli, cu transport, acces pentru elevii vulnerabili şi pregătirea profesorilor.
Împreună cu Institutul Naţional al Patrimoniului, va fi identificat un număr relevant de obiective de patrimoniu cu risc imediat, vor fi stabilite regulile de intervenţie şi finanţare, vor fi realizate expertizele şi încep intervenţiile în 2027. "Continuăm şi extindem programul în anii următori, urmând să fie finalizat proiectul Codului patrimoniului cultural, care va cuprinde inclusiv reglementările pentru legea muzeelor, monumentele de for public, inclusiv plăcile comemorative, cu reguli clare de avizare, amplasare, întreţinere şi evidenţă" - sunt alte propuneri.
"Accelerăm investiţiile majore ale Ministerului Culturii finanţate prin acordurile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi urmărim realizarea lor în termenele negociate cu finanţatorul extern. Bugetăm cofinanţarea, cheltuielile neeligibile, operarea şi serviciul datoriei, în limitele acordurilor şi ale cadrului fiscal. Continuăm programele de investiţii ale ministerului şi ale instituţiilor din subordine cu accent pe consolidare, siguranţă seismică şi la incendiu, accesibilitate şi eficienţă energetică, cu respectarea valorii patrimoniale. Instituim un program naţional de achiziţie echipamente şi dotare pentru muzee. Susţinem implicarea muzeelor în proiecte internaţionale de cercetare inclusiv pentru Orizont Europa", precizează documentul, notează Agerpres.
Interne: Reglementarea atribuţiilor poliţiei locale, reducerea violenţei stradale şi procesarea automată a abaterilor rutiere
Delimitarea prin lege a atribuţiilor poliţiei locale faţă de Poliţia Română, implementarea unui program de reducere a violenţei stradale, actualizarea cadrului legal pentru procesarea automatizată a abaterilor rutiere şi crearea unei structuri centrale de comunicare strategică împotriva ingerinţelor informaţionale externe, cu un centru tehnic de analiză a manipulărilor coordonate, se numără printre măsurile menţionate în programul de guvernare.
În document se precizează că urmează să fie adoptată Strategia Naţională pentru Siguranţă Internă 2027-2031, cadrul comun pentru organizare, resurse şi investiţii, cu indicatori publici de performanţă raportaţi anual.
"Reorganizăm structurile teritoriale ale Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei de Frontieră pe baza unei analize de risc actualizate anual, fără a slăbi prezenţa în mediul rural şi în localităţile mici. Restructurăm aparatul central pe baza unui audit funcţional, cu centre de servicii comune şi resurse realocate structurilor operative. Dezvoltăm statutul ţării de furnizor regional de securitate, inclusiv capacitatea de a contribui la un spaţiu Schengen mai sigur. Intensificăm cooperarea poliţienească cu partenerii strategici şi agenţiile specializate de aplicare a legii", se notează în programul de guvernare.
Potrivit documentului, vor fi stabilite atribuţii clare pentru Poliţie, Jandarmerie şi poliţia locală.
"Delimităm prin lege, împreună cu autorităţile locale, atribuţiile poliţiei locale faţă de Poliţia Română, precum şi competenţele Poliţiei şi ale Jandarmeriei, fără suprapuneri, şi integrăm funcţional poliţia locală în sistemul naţional de ordine publică. În Jandarmerie, sistemele tehnice de securitate preiau o parte din paza obiectivelor, iar personalul are dublă utilizare, pentru pază şi ordine publică. Analizăm împreună cu alte autorităţi oportunitatea transferului din portofoliul structurilor de aplicare a legii a unor activităţi nespecifice în vederea concentrării resurselor către misiunile principale care consolidează climatul de ordine şi siguranţă publică", se punctează în programul de guvernare.
Prevenirea violenţei şi protecţia comunităţilor şi a mediului este un alt punct notat în document.
"Implementăm un program de reducere a violenţei stradale, consolidăm prezenţa MAI în mediul rural şi în zonele urbane marginalizate şi intensificăm prevenirea în şcoli, spaţii recreative şi online. Combatem mai eficient infracţiunile de mediu, cu accent pe fondul forestier şi deşeuri, şi întărim investigarea infracţiunilor, în cooperare cu parchetele", se subliniază în program.
Printre măsuri se numără şi consolidarea acţiunii împotriva grupărilor transnaţionale, traficului de droguri şi de persoane şi criminalităţii cibernetice, cu atenţie specială pentru porturile de la Marea Neagră.
"Dezvoltăm anchetele digitale şi criminalistica, investim în siguranţa online, în special a minorilor, şi întărim cooperarea internaţională. Folosim responsabil inteligenţa artificială în analiza datelor, investigaţii şi procesele administrative, conform regulilor europene, cu decizia finală la om. Consolidăm capacitatea instituţională pentru derularea investigaţiilor financiare", potrivit documentului.
De asemenea, se doreşte actualizarea cadrului legal pentru procesarea automatizată a abaterilor rutiere, cu semnalări de la Poliţia Rutieră, administratorii de drumuri şi participanţii la trafic, şi se operaţionalizează sistemele automate de detectare e-SIGUR, potrivit Agerpres.
Justiţie: Colaborare 'loială' cu CSM, Înalta Curte şi Parchete
Guvernul Luca Niculescu propune la capitolul "Justiţie" din programul de guvernare o colaborare "loială" cu Ministerul Public (parchete), Consiliul Superior al Magistraturii şi Instanţa supremă, dând asigurări că vor fi continuate investiţiile pentru digitalizarea sistemului judiciar şi modernizarea infrastructurii.
"Colaborarea loială şi eficientă cu CSM, ICCJ, MP, INM, SNG, Inspecţia judiciară, precum şi toate profesiile juridice şi societatea civilă pentru îmbunătăţirea cadrului legal privind eficientizarea funcţionării sistemului judiciar", se arată în programul de guvernare.
Pe de altă parte, Guvernul Niculescu promite sprijin pentru îmbunătăţirea criteriilor obiective de meritocraţie şi experienţă pentru accesul magistraţilor la grade profesionale superioare şi la funcţii de conducere.
Un alt punct trecut în programul de guvernare se referă la dezvoltarea şi utilizarea instrumentelor digitale, inclusiv de AI, în sistemul judiciar şi instituţiile subordonate, pentru a spori eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică.
Printre măsuri se numără:
* digitalizarea sistemului judiciar ca un cadru tehnic unitar pentru dezvoltări ritmice pe termen mediu şi lung la nivelul sistemului judiciar, inclusiv prin adaptarea infrastructurii hardware şi software, cât şi prin pilotarea unor noi soluţii din sfera AI în domeniul activităţii judiciare, menite să accelereze redactarea încheierilor de şedinţă şi/sau a altor acte procedurale consumatoare de timp, să asiste magistraţii şi personalul implicat în actul de justiţie;
* dezvoltarea digitalizării la nivelul aparatului propriu al MJ prin demersuri de adoptare a unor soluţii de utilizare a AI (de exemplu Chatbox, destinat aparatului administrativ sau interacţiunilor cu cetăţenii);
* darea în folosinţă a aplicaţiei ANC pentru soluţionarea cererilor de cetăţenie, dezvoltată prin PNRR, şi continuarea digitalizării instituţiei prin utilizarea AI pentru detecţia fraudelor;
* dezvoltarea digitalizării la ANP prin instrumente de AI, sisteme de supraveghere electronică moderne;
* utilizarea de instrumente AI în procesul de realizare a expertizelor criminalistice în cadrul INEC pentru eficientizarea majoră a activităţii.
* continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiţie din Bucureşti, în cadrul proiectului finanţat de Banca Mondială (BIRD) prin realizarea exproprierii, prin proiectarea detaliată a Cartierului până în 2029 şi prin planificarea execuţiei propriu-zise a lucrărilor începând cu 2030, pe termen mediu şi lung, în funcţie de cadrul bugetar şi macro-economic general şi de situaţia deficitului bugetar de stat naţional;
* proiectarea şi execuţia a 7 sedii de judecătorii şi tribunale care au finanţare asigurată de la Banca Mondială până în decembrie 2030;
* continuarea execuţiei proiectului "Reparaţii capitale şi modernizare Palatul de Justiţie Cluj", cel mai amplu obiectiv de investiţii aflat în execuţie în istoria Ministerului Justiţiei, cu atingerea unui stadiu fizic estimat de 25% până la sfârşitul anului 2026 şi finalizarea investiţiei în anul 2028;
* creşterea gradului de execuţie a proiectelor de construire a penitenciarelor Berceni şi Unguriu, de la 9,75% (la sfârşitul anului 2025) la 27% până la sfârşitul anului 2026 pentru Penitenciarul Berceni şi de la 17,11% la 33% pentru Penitenciarul Unguriu, cu finalizarea obiectivelor în anul 2029, respectiv 2028;
* creşterea capacităţii sistemului penitenciar prin finalizarea investiţiilor aflate în implementare, respectiv realizarea a 1.762 locuri noi de cazare şi modernizarea a 79 de locuri până la sfârşitul anului 2026, urmate de 834 locuri noi în anul 2027 şi 1.988 locuri noi, respectiv modernizarea a 240 de locuri în anul 2028, potrivit Agerpres
Externe: Finalizarea aderării la OCDE şi o negociere mai eficientă a intereselor României în UE
Finalizarea aderării la OCDE, dar şi o negociere mai eficientă a intereselor României în UE se numără printre măsurile cuprinse în programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat, Luca Niculescu.
Echipa guvernamentală propusă vrea să urmărească "mai atent", împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, stadiul elaborării şi implementării poziţiilor României în cadrul UE. Astfel, în primele 30 de zile urmează să fie elaborat un inventar de dosare europene de interes în negociere, obiective, responsabilităţi instituţionale şi calendare pentru fiecare dosar prioritar.
"Consolidăm procesul de tranziţie de la etapa de negociere la etapa de implementare sau transpunere a legislaţiei europene la nivel naţional, prin mecanisme de avertizare timpurie, pentru evitarea procedurilor de infringement la adresa României şi pentru racordare reală la formatele de coordonare stabilite în cadrul UE", reiese din programul de guvernare.
Următoarele teme vor constitui priorităţi imediate: cadrul financiar multianual 2028-2034, strategia industrială europeană, securitatea economică, energia şi clima, piaţa unică, mobilitatea militară, extinderea UE şi Marea Neagră.
Un alt obiectiv este finalizarea aderării la OCDE şi valorificarea calităţii de membru. În acest sens, se menţionează că România a implementat peste 100 de recomandări prioritare şi a obţinut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare aderării la această organizaţie.
Alte obiective sunt: consolidarea rolului României în NATO, întărirea apărării colective pe Flancul Estic, o prezenţă aliată sporită şi sprijinul pentru Ucraina.
"Participăm la construcţia 'NATO 3.0': îndeplinim integral şi la timp angajamentele de la Summitul de la Haga şi susţinem o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, o distribuţie adecvată a responsabilităţilor între SUA, Aliaţii europeni şi Canada şi o legătură transatlantică solidă. Susţinem extinderea şi diversificarea prezenţei aliate în România, inclusiv în domeniile cibernetic şi al ameninţărilor hibride, şi atragerea de noi structuri, programe şi centre de excelenţă NATO, în coordonare cu UE. Valorificăm apartenenţa la NATO pentru industria de apărare şi mobilitatea militară, din bugetele de apărare asumate şi prin instrumentele NATO", se arată în programul de guvernare.
Se propune de asemenea aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA pe toate dimensiunile. În primul semestru din 2027 ar urma să fie propus un portofoliu de proiecte comune în energie, inclusiv nucleară, apărare, inteligenţă artificială, semiconductori, securitate cibernetică şi infrastructură critică.
De asemenea, România va rămâne principalul susţinător al parcursului european al Republicii Moldova, sprijinind rezilienţa sa, inclusiv energetică, şi în faţa atacurilor hibride.
De asemenea, ar urma să fie dinamizate parteneriatele strategice cu Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Japonia, Coreea de Sud, Canada şi Azerbaidjan, notează Agerpres.
5.800 MW de capacităţi noi de producţie a energiei până în 2027;circa 1.500 MW de stocare la finalul lui 2026
Proiectele privind noi capacităţi de energie electrică vor fi accelerate, urmând să fie aduşi în sistem circa 5.800 de MW până la finele anului 2027, şi vor fi operaţionalizate schemele pentru baterii, ţinta fiind de circa 1.500 MW de stocare la finalul lui 2026 şi un portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028.
"Accelerăm proiectele care aduc în sistem circa 5.800 MW până la sfârşitul anului 2027: circa 3.600 MW din surse regenerabile şi circa 2.200 MW pe gaze naturale, în principal centralele de la Mintia şi Iernut. Publicăm lista proiectelor şi raportăm semestrial progresul faţă de ţintele Transelectrica pentru finalul lui 2027 (peste 4,3 GW eolian şi 9,9 GW fotovoltaic). În schemele noi, sprijinul public se plăteşte pe MW sau MWh, la recepţia capacităţii, iar licitaţiile pentru contracte pentru diferenţă au un calendar publicat. Operaţionalizăm schemele pentru baterii (cea de 150 milioane euro vizează minimum 2.174 MWh) şi le extindem prin apeluri noi şi prin instrumente financiare din Fondul pentru Modernizare, cu ţinta de circa 1.500 MW de stocare la finalul lui 2026 şi un portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028", se arată în document.
De asemenea, potrivit acestuia, urmează să fie finalizate hidrocentralele sistate, cu respectarea legislaţiei de mediu, şi să se demareze stocarea prin pompare (Tarniţa-Lăpuşteşti, Frasin, Bicaz), cu contracte pentru diferenţă notificate Comisiei Europene, iar pentru companiile energetice cu capital de stat, inclusiv Hidroelectrica şi Electrica, va fi introdusă obligaţia de a-şi diversifica portofoliul prin stocare. Hidroelectrica va realiza 1.500 MW / 6.000 MWh până în 2030.
În ceea ce priveşte programul nuclear, Guvernul propus are în vedere retehnologizarea Unităţii 1 Cernavodă, finanţată predominant corporativ şi cu 800 milioane euro aprobate de Banca Europeană de Investiţii, şi pregătirea sistemului pentru retragerea temporară a circa 700 MW. Pentru Unităţile 3 şi 4 (circa 1.400 MW) va fi pregătită structura de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale şi agenţiile de credit la export şi se va finaliza procedura de ajutor de stat cu Comisia Europeană, condiţie pentru decizia finală de investiţie. Totodată, se va asigura o soluţie permanentă pentru necesitatea de răcire la Cernavodă în perioadele de secetă şi se va aproba prin hotărâre de Guvern calendarul depozitului geologic de deşeuri radioactive.
Referitor la Neptun Deep, unde prima producţie din Neptun Deep este prevăzută în semestrul I 2027, cu circa 8 miliarde mc pe an la platou, programul stipulează ca noile resurse de gaz să fie folosite pentru securitatea aprovizionării, petrochimie, îngrăşăminte, cogenerare şi producţie flexibilă de energie, cu valoare adăugată şi locuri de muncă în România, surplusul urmând să fie exportat. Viitorul cadru al redevenţelor va fi operaţionalizat înainte de începerea producţiei, cu respectarea contractelor în vigoare, iar agenţia de resurse minerale (ANRMPSG) se va consolida în primul an de mandat.
Guvernul propus intenţionează şi să operaţionalizeze integral Legea nr. 121/2024 privind eolianul offshore, respectiv legislaţia secundară, prima procedură de concesionare pentru cele trei perimetre din Marea Neagră (circa 3.100 MW) şi racordarea la reţea, cu coordonarea spaţiului maritim şi cooperare cu Bulgaria. În primul an de mandat ar urma să fie stabilite scheme de sprijin pentru biocombustibili, biogaz şi biometan produşi în România, iar hidrogenul verde se va finanţa acolo unde există consum industrial angajat.
Un alt punct al programului prevede analiza retragerii capacităţilor pe cărbune pe măsura intrării în funcţiune a înlocuitorilor, după un calendar agreat cu Comisia Europeană şi reevaluat public semestrial, păstrând până atunci grupurile pe lignit necesare siguranţei sistemului.
"Punem în funcţiune în 2027 parcurile fotovoltaice ale Complexului (circa 735 MW) şi aplicăm Planul pentru Tranziţie Justă în cele şase judeţe, unde stimulăm investiţiile private", se subliniază în document.
Programul de guvernare mai prevede şi diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu produse petroliere, prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic, şi menţinerea în operare a capacităţilor de rafinare relevante.
"Monitorizăm stocurile şi aprovizionarea cu carburanţi şi verificăm, cu Consiliul Concurenţei şi ANPC, aplicarea Legii nr. 162/2026: reducerile de acciză ajung în preţul de la pompă, iar plafonul de adaos comercial este respectat. Intervenţiile temporare au criterii publice de activare şi dezactivare, legate de cotaţia Brent, şi cost bugetar publicat lunar; o evaluare în trimestrul I 2027 stabileşte ieşirea ordonată, corelată cu producţia Neptun Deep. Extindem şi modernizăm depozitele subterane de gaze, pentru volume stocate şi rate de extracţie mai mari, constituim transparent stocul de iarnă şi reformăm legislaţia stocurilor de urgenţă de produse petroliere", se precizează în document, conform Agerpres.
Apărare: Creşterea graduală a cheltuielilor la 5% din PIB şi actualizarea Programului Armata României 2040
Programul de guvernare propus de Guvernul Luca Niculescu prevede și creşterea graduală a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, actualizarea Programului Armata României 2040, simplificarea cadrului legislativ pentru achiziţiile Armatei, dezvoltarea apărării antidronă şi întărirea apărării cibernetice, modernizarea şi extinderea infrastructurii militare la standarde NATO, o industrie de apărare competitivă, prioritizarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic cu SUA şi extinderea cooperării de apărare şi securitate maritimă la Marea Neagră cu partenerii din NATO şi UE.
"Creştem gradual cheltuielile şi investiţiile pentru apărare la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg, în funcţie de mediul de securitate, nevoile apărării naţionale şi angajamentele NATO şi în concordanţă cu mecanismele de finanţare ale UE. Stabilim un calendar anual public al creşterii până în 2035, conform angajamentului NATO de la Haga, cu defalcarea 3,5% / 1,5% raportată distinct în fiecare buget anual, şi finanţăm creşterea în coerenţă cu traiectoria de deficit asumată. Fiecare creştere corespunde unor capabilităţi şi termene din Planul multianual de înzestrare şi din Programul Armata României 2040, cu prioritate pentru apărarea antiaeriană şi antirachetă, capabilităţile navale, sistemele fără pilot şi muniţie, şi acoperă şi costurile de operare, întreţinere şi instruire; publicăm anual stadiul programelor finanţate", se arată în textul programului de guvernare.
Totodată, se are în vedere actualizarea Programului Armata României 2040 şi cadrului juridic al apărării, prin introducerea conceptului de stare de vigilenţă pentru pregătirea resurselor, armatei, industriei şi teritoriului şi integrarea lecţiile războiului din Ucraina, mai ales privind noile tehnologii. Programul prevede şi accelerarea digitalizării Armatei.
Pentru achiziţii pentru apărare mai rapide şi mai sigure se doreşte simplificarea cadrului legislativ şi a procedurilor de decizie pentru achiziţiile Armatei, şi crearea unui sistem integrat de achiziţii de servicii la nivel central şi asigurarea de asistenţă juridică specializată pentru contractele de înzestrare de peste 100 milioane de euro.
În privinţa profesiei militare se are în vedere îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul apărării pentru creşterea atractivităţii profesiei militare şi a calităţii vieţii personalului militar şi civil.
"Corelăm recrutarea, pregătirea, evoluţia în carieră şi condiţiile de exercitare a profesiei, astfel încât personalul să beneficieze de reguli clare şi de perspective profesionale care încurajează performanţa şi continuitatea în serviciu", se afirmă în document.
Programul îşi propune şi dezvoltarea unor capabilităţi moderne terestre, aeriene şi maritime.
"Continuăm achiziţiile esenţiale din Planul multianual de înzestrare: tehnică blindată, artilerie şi sisteme de sprijin pentru forţele terestre, un concept integrat de apărare aeriană şi balistică şi un concept de apărare maritimă pentru apele teritoriale, libertatea de navigaţie, infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi zona economică exclusivă. Corelăm înzestrarea cu instruirea, mentenanţa, sprijinul logistic şi compatibilitatea cu sistemele aliate", se arată în document.
De asemenea, programul prevede dezvoltarea capacităţii de detectare şi combatere a dronelor, cu prioritate pentru zona Dunării, litoralul Mării Negre şi infrastructura critică, şi susţinerea dezvoltării şi producţiei în România a sistemelor fără pilot şi antidronă, precum şi întărirea apărării cibernetice a Armatei şi cooperarea cu instituţiile de securitate cibernetică, dar şi creşterea rezilienţei la ameninţări hibride prin pregătirea populaţiei, a autorităţilor locale şi a operatorilor economici esenţiali pentru situaţii de criză.
Sunt prevăzute şi măsuri pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii militare la standarde NATO, cu prioritate pentru bazele care găzduiesc trupe şi capabilităţi aliate - Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită Cincu - şi o adaptare a noilor sisteme de armament.
Totodată, va fi pregătită implementarea viitoarei legislaţii europene privind mobilitatea militară, în corelare cu măsurile din capitolul Transporturi şi infrastructură (M11).
Potrivit programului, industria naţională de apărare va fi pusă în centrul programelor de înzestrare prin implicarea companiilor româneşti, de stat şi private, în producţie, integrare, mentenanţă şi servicii.
"Regula de achiziţie: pentru capabilităţile urgente primează termenul de livrare, iar contribuţia industriei naţionale se asigură prin integrare, mentenanţă şi transfer de tehnologie; în programele multianuale, producţia în România devine criteriu de bază. Valorificăm Planul Readiness 2030 şi SAFE, cu respectarea angajamentelor deja semnate, continuăm achiziţiile comune cu partenerii şi promovăm România ca centru regional de mentenanţă. Dezvoltăm cercetarea şi inovarea în apărare, inclusiv în inteligenţa artificială, prin instrumentele UE, precum PESCO şi Fondul European de Apărare, şi prin acceleratorul NATO DIANA", se spune în document.
Un subcapitol este dedicat contribuţiei României la apărarea colectivă şi sprijinul pentru parteneri.
"Contribuim la descurajarea şi apărarea pe Flancul Estic şi la comandamentele aliate, menţinem participarea la operaţii şi misiuni NATO, UE şi în alte formate agreate şi asigurăm sprijinul de naţiune gazdă pentru forţele aliate. Promovăm în UE iniţiativa Eastern Flank Watch şi pregătim contribuţia României la implementarea ei. Sprijinim securitatea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a statelor din Balcanii de Vest, inclusiv capacitatea de apărare a Republicii Moldova, prin cooperare instituţională, pregătire şi schimb de expertiză, alături de aliaţi", se menţionează în programul Guvernului Luca Niculescu.
Va fi acordată prioritate dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic cu SUA şi se are în vedere actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030.
Nu în ultimul rând, programul propune extinderea cooperării de apărare şi securitate maritimă la Marea Neagră cu partenerii din NATO şi UE, mai ales Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit şi Turcia pentru securitatea Mării Negre, prin proiecte comune de pregătire, înzestrare şi sprijin logistic.
"Continuăm participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat de România, Turcia şi Bulgaria în 2024. Ca furnizor de securitate în regiune, asigurăm nevoile operaţionale pentru libertatea de navigaţie, protecţia infrastructurii critice şi a intereselor economice din zona economică exclusivă şi susţinem înfiinţarea în România a centrului regional pentru securitate maritimă, conform abordării strategice a UE", se mai evidenţiază în document, conform Agerpres.