Citește și: Celebra Raisa de pe TikTok, dată afară de Anca Alexandrescu din platoul Realitatea Plus / video
Actualul președinte Aleksandr Lukașenko, aflat la putere din 1994, candidează pentru al șaptelea mandat, consolidându-și poziția de lider european cu cea mai îndelungată guvernare.
Secțiile de votare pentru scrutinul anticipat sunt deschise zilnic între orele 12:00 și 19:00, până sâmbătă. Aproximativ șapte milioane de cetățeni sunt chemați să își aleagă liderul dintre cinci candidați.
Potrivit sondajelor oficiale, 82,5% dintre votanți și-ar exprima sprijinul pentru Lukașenko, în timp ce doar 2,9% ar opta pentru un alt candidat. Alți 7,9% ar vota „împotriva tuturor” – o opțiune prevăzută de legislația electorală din Belarus – iar 6,7% ar alege să nu participe la vot.
Opoziția din exil, exclusă din competiția electorală, le-a cerut susținătorilor să voteze împotriva tuturor candidaților, argumentând că alegerile nu sunt libere și democratice.
Printre cei înscriși în cursă se află liderul comunist Serghei Sirankov, Aleksandr Jizhniak (liderul Partidului Republican), Oleg Gaidukevici (fiul unui politician cunoscut) și Anna Kanopatskaia, avocată și fost candidat la scrutinul din 2020.
Dintre aceștia, doar Kanopatskaia a formulat critici explicite la adresa regimului actual. Ea i-a cerut lui Lukașenko să renunțe la putere, pledând pentru reformarea modelului autoritar și pentru libertatea de exprimare. De asemenea, a cerut eliberarea prizonierilor politici și a susținut necesitatea unui sistem care să sprijine proprietatea privată.
Alegerile se desfășoară într-un climat tensionat, marcat de restricții impuse de autorități. Comisia electorală a interzis fotografierea buletinelor de vot, o practică folosită în trecut pentru a demonstra fraudele electorale. La scrutinul din 2020, această metodă a dezvăluit falsificări masive, declanșând cele mai ample proteste din istoria post-sovietică a Belarusului.
Mii de persoane, inclusiv activiști din opoziție, au fost arestate sau forțate să plece în exil după represiunea violentă a protestelor. Totodată, autoritățile au refuzat să înființeze secții de vot în străinătate, invocând motive de securitate, ceea ce împiedică belarușii din diaspora să participe la alegeri.
Rusia a jucat un rol esențial în susținerea regimului lui Lukașenko după protestele din 2020. Kremlinul a oferit sprijin financiar și a amenințat cu desfășurarea de forțe ruse pentru a „restabili ordinea constituțională” în Belarus. Relația strânsă dintre cele două țări a permis ulterior utilizarea teritoriului belarus pentru lansarea invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
Duminică, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis un mesaj de încurajare lui Lukașenko, reafirmând angajamentul celor două state de a consolida alianța strategică.