Alternativa pentru Germania (AfD) dorește desființarea Parlamentului European, reducerea dimensiunii Comisiei Europene și oferirea posibilității ca Berlinul să se retragă din politicile comune ale UE. Aceste propuneri figurează în programul politic al formațiunii, pe care lidera partidului, Alice Weidel, îl va prezenta miercuri în Parlamentul European.
Inițiativa AfD survine într-un context în care partidele de dreapta încearcă să câștige teren în întreaga Europă. Victoriile recente ale partidului în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară i-au oferit un nou impuls, scrie Politico.
Săptămâna trecută, Marine Le Pen s-a aflat la Bruxelles pentru a-și expune planul privind UE, în eventualitatea în care ar deveni președinte al Franței. Ea a promis că, dacă va ajunge la putere, va reduce la jumătate contribuțiile Parisului la bugetul comunitar și va transforma Comisia Europeană într-un „secretariat” aflat în serviciul statelor membre.
„Nu mă las păcălită de intențiile Comisiei Europene. Comisia Europeană vrea să se transforme într-un stat. Noi nu dorim acest lucru. Prin urmare, ne vom opune”, a declarat Le Pen.
Care e viziunea AfD asupra Uniunii Europene
Documentul programatic al Alternativei pentru Germania (AfD), consultat de Brussels Playbook, indică faptul că partidul nu urmărește, într-o primă fază, ieșirea din UE sau din zona euro. În schimb, propune renegocierea tratatelor UE și reducerea competențelor, instituțiilor și bugetului blocului comunitar. Weidel își va prezenta strategia în cadrul unui eveniment programat miercuri după-amiază, intitulat „Noul nostru acord pentru Europa” (*Our new deal for Europe*).
Partidul dorește înlocuirea alegerilor directe pentru Parlamentul European cu delegați numiți de parlamentele naționale, limitarea rolului Comisiei Europene la funcții pur administrative și transferul puterii decizionale către capitalele statelor membre. De asemenea, propune înlocuirea instanței supreme a UE cu un tribunal de arbitraj.
Planul prevede reduceri drastice și plafonarea bugetului UE, înghețarea numărului de angajați și desființarea unor agenții. AfD intenționează să-și folosească dreptul de veto pentru a elimina veniturile provenite din TVA și din taxele pe materialele plastice, amenințând totodată cu suspendarea contribuțiilor Berlinului la bugetul comun, pentru a impune reformele pe care le solicită.
„Dacă Bruxelles-ul refuză calea reformei, acest drept de veto va fi utilizat pentru a bloca viitoarea legislație privind finanțarea UE și pentru a reduce drastic contribuțiile Germaniei”, se arată în planul AfD.
De asemenea, AfD dorește să ofere economiilor mai mari din zona euro o pondere mai mare a voturilor în cadrul Băncii Centrale Europene - asigurând astfel Germaniei un cuvânt de spus în politica monetară - și să respingă euro digital.
Berlinul ar trebui să solicite derogări de la normele UE privind migrația, fiscalitatea, politica socială, apărarea și contractarea comună de împrumuturi, susține partidul. Dacă politicile ecologice ale UE nu sunt abandonate și dacă nu au loc schimbări substanțiale în politicile industriale, agricole și financiare, se va urmări, de asemenea, obținerea unei clauze de neparticipare (opt-out) în aceste domenii.
Documentul indică anul 2029 - moment în care vor avea loc următoarele alegeri pentru Parlamentul European și alegerile federale din Germania - drept punctul de pornire pentru implementarea reformelor.
„În 2029, un lucru la care abia am îndrăznit să sperăm ar putea deveni realitate: o majoritate patriotică, de dreapta, în Parlamentul European devine un obiectiv realizabil”, se arată în document.
În cazul în care reformele propuse eșuează, AfD afirmă că va supune apartenența Germaniei la UE unui referendum.
AfD, pe primul loc în sondaje în Germania, după victoriile din ultimele luni
În cel mai recent sondaj realizat de Institutul Insa, nemulțumirea față de cancelarul Friedrich Merz și Guvern în Germania este extrem de mare, iar AfD a ajuns la un procent istoric.
AfD a atins pragul de 30% la nivel național pentru prima dată la începutul acestei luni, în timp ce CDU și CSU au pierdut un punct și se situează acum la doar 18%.
De asemenea, Tobias Rausch de la AfD a câștigat pe data de 6 octombrie președinția parlamentului landului Saxonia-Anhalt.
Rausch a obținut 48 de voturi; 29 de parlamentari au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Pentru o majoritate absolută erau necesare 42 de voturi. El s-a angajat să servească întregul stat, să protejeze drepturile minorităților și să aplice aceleași reguli fiecărui partid. Totuși, a declarat și că „epoca barierelor politice ar trebui să fie de domeniul trecutului”.