UPDATE 2:
Potrivit unor fotografii postate de Raluca Turcan pe pagina ei de Facebook, fostul ministru PNL al Culturii a fost la muzeul Muzeul Drents din Assen, Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) în iulie 2024. Din această postare înțelegem că tezaurul dacic a ajuns la muzeul din Olanda cu permisiunea Ralucăi Turcan, asta deși nu exista o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea tezaurului României din țară.
"M-am aflat într-unul dintre cele mai vechi și mai prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din orașul Assen, care și-a deschis porțile, cu generozitate, pentru un extraordinar tezaur românesc - expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver” / „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Este un eveniment de înaltă ținută, prin care comori arheologice românești de origine geto-dacică ajung să fie cunoscute publicului olandez.Le mulțumesc pentru invitație și în special pentru organizarea acestei expoziții domnului director al Muzeului Drents, Harry Tupan și domnului director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu și echipelor lor.
Dacia a fost într-adevăr un regat al aurului și argintului, lăsându-ne o moștenire culturală impresionantă, pe care România e dornică să o împărtășească Europei și lumii. Salut prin urmare această frumoasă dovadă a dialogului intercultural dintre România și Țările de Jos prin intermediul artei antice de pe teritoriul țării noastre. Ca ministru al Culturii, vreau să felicit din inimă Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents pentru colaborarea în realizarea acestui act cultural! Meritul colaborării este cu atât mai mare cu cât expoziția a fost realizată într-o perioadă foarte scurtă de timp, în șapte luni, ceea ce e neobișnuit pentru organizarea expozițiilor internaționale cu bunuri de o asemenea valoare. Când două muzee se bazează însă pe încredere și profesionalism, câștigă cultura și publicul iubitor de cultură.
Expoziția curatoriată de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents cuprinde elemente ce provin din colecțiile a 18 muzee românești. Mulțumesc pe această cale managerilor și profesioniștilor din aceste instituții. Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure și constituie cea mai reprezentativă selecție de bunuri din metale prețioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România. Este o premieră expozițională în mediul cultural olandez, fiind pentru prima dată când obiecte arheologice unicat provenind din patrimoniul național al României sunt prezentate într-o expoziție aici, în Țările de Jos. Sunt sigură că cele șase luni de zile ale acestei expoziții vor fi prilej de încântare pentru vizitatori și ocazie pentru mai buna cunoaștere a comorilor antice ale României.
A fost o plăcere să mă aflu în Drenthe, în această regiune a Olandei despre care Vincent van Gogh spunea că e atât de frumoasă încât îl copleșește. Mulțumesc directorului Muzeului Național de Istorie a României, domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu pentru conceperea și realizarea acestei expoziții. Este un om care știe să adune în jurul lui profesioniști și împreună să îmbogățească și să valorifice patrimoniul cultural românesc.Mulțumesc gazdelor și prietenilor noștri olandezi - Marco Out, primarul orașului Assen și Harry Tupan, directorul Muzeului Drents - precum și E.S domnului Lucian Fătu, ambasador al României în Regatul Ţărilor de Jos și scriitoarei olandeze de origine română, Mira Feticu, pentru susținere și doresc să continuăm acest dialog intercultural!", scria în luna iulie Raluca Turcan.
Sursa fotografiilor: Facebook Raluca Turcan
UPDATE 1:
Scoaterea din ţară a pieselor din tezaurul dacic pentru expoziţia din Olanda fără emiterea unei hotărâri de Guvern a intrat în vizorul procurorilor de la Parchetul General, transmite Agerpres.
"Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă care să ducă la lămurirea completă a situaţiei care a generat furtul, în data de 25 ianuarie a.c., a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate la Muzeul Drents din Assen, Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), în care avea loc expoziţia internaţională 'Dacia! Empire of Gold and Silver'", se arată într-un răspuns al Biroului de informare şi relaţii publice din Parchetul General la întrebarea dacă este anchetat modul în care au fost scoase obiectele de tezaur din ţară, fără emiterea unei hotărâri de Guvern.
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, luni, că în cazul expoziţiei organizate de autorităţile române cu piese din tezaurul dacic la Muzeul Drents din Olanda nu a existat o hotărâre de Guvern, subliniind că toate detaliile vor fi aflate în urma măsurilor dispuse la nivel guvernamental.
Articolul 34 din Legea 182 din 25/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil prevede următoarele: "(1) Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale, instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare".
Prin OUG 27/2023, s-a introdus un nou articol în lege - articolul 34^1, cu următorul cuprins: "Pentru organizarea unor expoziţii în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaţionale de către instituţiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situaţia în care sunt implicate mai multe autorităţi şi instituţii publice".
Știrea inițială:
Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice furate din muzeul din Olanda nu sunt doar niște bucăți de aur, sunt istoria României, explică Bogdan Chirieac, iar recuperarea tezaurului românesc este esențială pentru țara noastră. Analistul politic arată cine sunt "adevărații" vinovați ai acestei pierderi și ce ar trebui să facă statul român pentru a repera această greșeală catastrofală.
Cel mai mare pericol acum este ca artefactele să fie topite. Dacă se va întâmpla acest lucru vor fi pierdute pentru totdeauna, avertizează Bogdan Chirieac.
"Responsabil automat este statul român, care, prin funcționarii săi, a permis ca artefacte esențiale pentru istoria poporului român, pentru trăirea neîntreruptă pe acest pământ, să fie exportate într-o expoziție temporară într-un orășel mic, de provincie, din Olanda. Artefactele nu au fost trimise la British Museum sau la Luvru ca să spunem așa, unde securitatea era altceva, le-au trimis în Cucuieții de Jos din Țările de Jos. Sunt singurii responsabili. Eu sper că au demisionat în această dimineață cu toții, iar Parchetul din România a început deja ancheta pentru abuz în serviciu și pentru această faptă care în opinia mea este făcută din incompetență și din prostie crasă. Au vrut ei să își facă niște deplasări prin Olanda ca să primească diurnă, dar trebuie să răspundă în fața legii.
Bogdan Chirieac: Îmi este foarte teamă că artefactele acelea sunt topite
Mie îmi este foarte teamă că artefactele acelea sunt topite și transformate în aur din care să facă ghiuluri, că nu pot fi vândute, vă dați seama. Valoarea artefactelor este inestimabilă pentru că este vorba despre istoria fundamentală a poporului român. Cel puțin coiful dacic de la Coțofenești, după știința mea, nu există în altă parte. Câteva brățări dacice mai există, dar să pierzi trei deodată după ce a fost o întreagă istorie cu recuperarea, că au mai fost furate, că s-a întâmplat... Deci opinia mea este că statul român trebuie să facă o ofertă hoților, să le dea grațiere dacă permite legea românească, dacă nu să se scarpine să găsească o soluție, să le dea o sumă importantă de bani, să nu le topească și să le aducă înapoi, că e vorba de istoria noastră. Iar imbecilii care au făcut așa ceva trebuie să răspundă în fața legii cu ani de pușcărie, toți cei care au semnat și au aprobat ca tezaurul României să meargă într-un muzeu de mâna a doua într-o localitate micuță din Olanda. Nu avea ce să caute tezaurul României acolo, nu avea ce să caute.
Să fie cunoscut (tezaurul României n.r.) la Muzeul Guggenheim din New York, să fie cunoscut la Washington, să fie cunoscut la Paris, la Londra, în Spania... Și în Olanda, Doamne ferește, să nu credeți că am ceva cu Olanda, dimpotrivă, Olanda e între primele 10 țări ale lumii în ale artei, sunt maeștri olandezi, nu despre asta este vorba, ci despre mărimea muzeului. Dacă mergea la Amsterdam da, acolo da, e alt nivel, alți vizitatori. Deci cei care au comis așa ceva - ei sunt mai vinovați decât hoții. E foarte clară situația, nu avem ce să discutăm, că îi prinde, că nu-i prinde, eu nu cred că le găsim întregi dacă nu luăm o măsură rapidă și neortodoxă, eu nu cred că vom găsi întregi aceste comori. E vorba despre istoria României, nu de câteva kilograme de aur. Vorbiți cu Mugur Isărescu și vă dă din Banca Națională bani ca să recuperăm Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Că le refaci nu mai contează...", a declarat Bogdan Chirieac la Antena 3 CNN.
Precizăm faptul că Marcel Ciolacu a confirmat astăzi faptul că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea tezaurului României din țară pentru expoziţia din Olanda. Premierul a fost întrebat despre acest lucru în condiţiile în care pentru celelalte expoziţii, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de HG-uri.
Totodată, reamintim faptul că Marcel Ciolacu a anunţat duminică organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate cele trei brățări dacice și coiful de la Coțofenești.