Trei din patru angajați din UE se confruntă cu amenințări cibernetice la locul de muncă.
Trei din patru angajaţi din Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu ameninţări cibernetice la locul de muncă, prin e-mailuri, mesaje sau link-uri suspecte, reiese dintr-o statistică a Comisiei Europene (CE), analizată de către specialiştii producătorului de soluţii antivirus, Eset.
Potrivit unui articol publicat recent pe blogul companiei, datele incluse în sondajul Eurobarometru relevă faptul că phishingul rămâne principala ameninţare, 39% dintre angajaţi declarând că au întâlnit mesaje sau site-uri frauduloase, concepute pentru a sustrage informaţii sau a obţine acces neautorizat. Alte incidente raportate au inclus tentative de furt de date personale (18%), atacuri malware (17%), furtul parolelor (16%) şi escrocherii generate cu ajutorul AI (15%).
"Infractorii folosesc în continuare diverse metode pentru a-i păcăli pe angajaţi"
"Instruirea în domeniul securităţii cibernetice i-a ajutat pe oameni să recunoască multe dintre ameninţările cu care se pot confrunta, dar nu a dus neapărat şi la schimbarea comportamentului. Infractorii folosesc în continuare diverse metode pentru a-i păcăli pe angajaţi atunci când sunt distraşi sau lucrează sub presiune. În plus, tentativele de phishing au devenit atât de frecvente, încât riscă să fie tratate ca o parte obişnuită a activităţii de zi cu zi, ceea ce poate duce la scăderea vigilenţei. Utilizarea pe scară largă a AI şi a unor agenţi creaţi special pentru a-i înşela pe angajaţi cât mai convingător face şi mai dificilă identificarea acestor ameninţări. Infractorii îşi adaptează metodele pentru a viza companiile automat şi neîntrerupt, ceea ce face mai dificilă protejarea organizaţiilor. Este suficient ca o singură ameninţare să treacă de măsurile de protecţie pentru a provoca probleme", este de părere Jake Moore, Global Cybersecurity Advisor la Eset.
Totodată, deşi 83% dintre angajaţi recunosc gravitatea consecinţelor unor astfel de atacuri, doar 48% spun că pot identifica un videoclip fals generat cu Inteligenţa Artificială (AI), în timp ce peste trei sferturi (76%) consideră riscant să acceseze link-uri fără a verifica expeditorul, iar 74% recunosc pericolele utilizării aceleiaşi parole pentru conturile de serviciu şi cele personale.
Angajaţii mai tineri par deosebit de expuşi
În ceea ce priveşte obiceiurile de securitate, puţin peste jumătate dintre cei chestionaţi (54%) afirmă că verifică întotdeauna expeditorul înainte de a accesa link-uri şi numai 50% îşi blochează întotdeauna computerul atunci când pleacă de lângă acesta.
Concluziile sondajului european evidenţiază că angajaţii mai tineri par deosebit de expuşi: 81% dintre cei cu vârste între 15 şi 24 de ani declară âcă au întâlnit mesaje suspecte, comparativ cu 54% dintre angajaţii cu vârsta de 50 de ani şi peste.
Pe de altă parte, o cercetare Eset - "Cyber Readiness Index 2026" - arată că 61% dintre companii se tem că vor fi ţinta unui atac cibernetic în următorul an, iar phishingul rămâne printre cele mai temute ameninţări.
Eset a fost fondată în anul 1992 în Bratislava (Slovacia) şi se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutul malware, fiind prezentă în peste 180 de ţări, conform Agerpres.
Top escrocherii online: De la metoda WhatsApp „Telefonul stricat", „Accidentul" și „Nepotul la ananghie", la „Phishing", „Vishing", „BNR", „Creditul"
A fost lansată campania „Uniți împotriva escrocheriilor”, o inițiativă națională de creștere a siguranței online, ca reacție la numărul tot mai mare de înșelătorii comise prin telefon, SMS și internet.
Iniţiativa "Uniţi împotriva escrocheriilor", lansată de Poliţia Română, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Mastercard îşi dorește să facă vizibile scenariile utilizate de infractori pentru ca aceste tentative de fraudă la locul de muncă sau în viața de zi cu zi să fie mai uşor de prevenit, în special pentru persoanele peste 60 de ani, ajutând oamenii să recunoască şi să evite mai rapid capcanele.
Tipare de înșelătorii online, pentru a nu cădea în plasa escrocilor
Campania creează un ecosistem sigur şi colaborativ, în care autorităţile publice, instituţiile financiare şi consumatorii împărtăşesc informaţii despre tiparele de înşelătorii, pentru a le putea preveni mai eficient.
"Creşterea siguranţei în mediul online este o responsabilitate comună şi o prioritate instituţională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenţie deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în faţa provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă. Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaşte pericolele şi a se proteja de noile forme de înşelăciune online. Experienţa lor de viaţă este o resursă valoroasă, iar misiunea noastră este să o completăm cu siguranţă, încredere şi protecţie. Împreună, putem construi un spaţiu digital mai sigur pentru fiecare", a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IGPR, citată în comunicat.
Cea mai folosită metodă de fraudă online
Campania "Uniţi împotriva escrocheriilor" vine într-un context în care tot mai mulţi români au fost expuşi la mesaje suspecte, promisiuni de câştiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor presupuse rude aflate în dificultate sau pretinşi reprezentanţi ai autorităţilor. Conform datelor DNSC, faţă de anul anterior, numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025.
Phishingul a rămas cea mai folosită metodă şi este deopotrivă în creştere cu peste 70% faţă de 2024.
Cum funcţionează cele mai răspândite metode de fraudă şi cum pot fi oprite la timp
Pilonul central al campaniei este o platformă digitală care explică pe înţelesul tuturor cum funcţionează cele mai răspândite metode de fraudă şi cum pot fi oprite la timp. Dincolo de termeni tehnici, platforma aduce în faţa publicului poveşti reale ale unor oameni care au trecut prin astfel de situaţii, pentru că astfel de fraude exploatează, de cele mai multe ori, emoţii puternice.
"Rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacţiilor, la finele anului 2024. În schimb, rata de fraudă după numărul tranzacţiilor cu cardul în totalul plăţilor cu cardul era de 0,005% în România, de trei ori mai redusă ca media Uniunii Europene. Obiectivul Sigurantaonline este creşterea nivelului de educaţie digitală ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile şi să fie conştienţi de riscul legat de manipularea privind transferul banilor sau instalarea de aplicaţii la cererea fraudatorilor", a subliniat Gabriela Folcuţ, director executiv Asociaţia Română a Băncilor.
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat"
Metoda WhatsApp "Telefonul stricat" presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui "prieten", deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
Metoda „Vishing"
Metoda Vishing - oportunitate de investiţii Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi "consultanţi" care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda „BNR"
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un "ofiţer bancar", un "poliţist" şi un "reprezentant BNR", fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenţei, persoana vizată este convinsă să îşi mute economiile într-un cont pretins "sigur", însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda „Creditul"
Metoda Creditul - schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul"
Metoda "Accidentul" - vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie"
Metoda Nepotul la ananghie - vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Cum ne protejăm
Specialiştii arată că exemplele evidenţiază cât de uşor pot fi activate frica sau încrederea şi subliniază necesitatea unei soluţii simple şi clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie - nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi. Aceste parole pot face diferenţa între o voce autentică şi un apel fals generat cu ajutorul inteligenţei artificiale.
"Numărul şi diversitatea înşelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care îşi pierd liniştea şi economiile. Tocmai de aceea, oamenii au nevoie de repere clare care să îi ajute să recunoască mai uşor tentativele de fraudă. Împreună cu partenerii noştri, punem la dispoziţie instrumente de informare şi promovăm soluţii simple de prevenţie, precum parola de familie. Pentru Mastercard, într-un ecosistem bazat pe plăţi digitale, încrederea şi siguranţa trebuie să meargă împreună", a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România şi Croaţia.
Materiale și clipuri pentru siguranța online
Demersul va aduce în prim-plan şi o serie de materiale şi clipuri realizate împreună cu mai mulţi creatori de conţinut, astfel încât sfaturile de prevenire să ajungă la public într-un limbaj simplu şi uşor de înţeles. Iniţiativa îşi propune să arate, într-un mod accesibil şi relevant, că vocea de la telefon poate fi o minciună, dar vigilenţa şi comunicarea din familie rămân cele mai sigure forme de protecţie.
Proiectul naţional de educaţie digitală şi prevenire a criminalităţii informatice #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca tinerii şi adulţii să devină victime ale fraudelor informatice.
Pachet de informaţii esenţiale pentru protecţia împotriva fraudelor
"Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informaţii esenţiale pentru protecţia împotriva fraudelor la cât mai mulţi utilizatori. Uneori există o barieră de limbaj pentru anumite categorii de vârstă, care transformă tehnologia şi utilizarea dispozitivelor într-un demers mai complicat decât este de fapt. Dacă vorbim mai des şi sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiţi să recunoaştem scenariile pe care atacatorii ni le servesc, astfel încât să nu devenim victime. Putem construi o rutină de securitate care să funcţioneze ca un antivirus uman, bazată pe anumite reflexe de securitate pe care le putem dobândi din astfel de testimoniale ale unor oameni care au păţit-o.", a declarat, la rândul său, Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare DNSC.
Conform sursei, tehnologia joacă astăzi un rol dublu, contribuind la prevenirea şi combaterea înşelătoriilor, însă este folosită tot mai des de infractori, care pot imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenţei artificiale. În acest context, campania pune accentul pe educaţie şi pe însuşirea unor mecanisme simple care îi ajută pe oameni să recunoască din timp potenţialele fraude. De aceea, campania reuneşte într-un singur loc tipare, tactici şi exemple concrete, astfel încât consumatorii să poată identifica şi evita aceste înşelătorii fără a trece prin experienţe neplăcute, notează Agerpres.