Partidul Verde nu este de acord cu reactoare nucleare noi și face o listă a accidentelor. Ești de acord?

De Ziua Internaţională a Protestului Împotriva Reactoarelor Nucleare, Partidul Verde solicită Guvernului României, Ministrului Economiei şi autorităţilor competente să sisteze de urgenţă construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

În condiţiile în care după dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima avariată în urma seismului din 11 martie mai multe ţări europene în frunte cu Germania şi Belgia au decis închiderea treptată a reactoarelor nucleare, iar prin referendum cetăţenii italieni s-au pronunţat pentru renunțarea la programul nuclear din Italia, România continuă să negocieze cu companii din China şi Coreea pentru construirea de noi reactoare nucleare.

„Ministerul Economiei ar trebui să se orienteze mai atent spre susţinerea soluţiilor alternative oferite de resursele de energie nepoluantă (eoliană, hidro, solară). Aici România are un potenţial uriaş” apreciază Toni Momoc, prim-vicepreşedintele Partidului Verde.

Verzii atrag atenţia asupra riscurilor folosirii centralei nucleare de la Cernavodă şi asupra efectelor nocive ale deşeurilor toxice, radioactive. Preşedintele executiv, Ovidiu Iane, crede că „cetăţenii români trebuie să fie informaţi în legătură cu riscurile producerii de accidente nucleare cu consecinţe devastatoare pentru mediu. Românii ar trebui întrebaţi prin Referendum dacă sunt de acord cu construirea de noi reactoare nucleare pe teritoriul ţării. Partidul Verde este singurul partid din România care spune un Nu hotărât atât reactoarelor nucleare 3 şi 4 cât şi proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montana”.

„Primul reactor nuclear din lume a fost utilizat pentru a genera plutoniu pentru bomba atomică, iar protestul nostru este şi un protest împotriva ameninţării la adresa planetei pe care o reprezintă armele nucleare”, declară Georgeta Ionescu, vicepreşedintele Partidului Verde.

Verzii protestează faţă de inconştienţa autorităţilor din România care după tragedia de la Fukushima în loc să frâneze, au intensificat programul nuclear în România. La Cernavodă funcţionează deja două reactoare, care deservesc consumul intern de energie electrică a României. Energia produsă de reactoarele 3 şi 4 ar urma să fie folosită pentru export.

[poll id="61"]

“Noi credem că autoritățile din România, în cazul centralei nucleare de la Cernavodă, nu sunt pregătite cu un plan de contingency în cazul unui seism puternic care ar putea provoca un dezastru pentru că pur și simplu nu iau în considerare acest lucru. Mai mult, există o autosuficiența a autorității în domeniu care consideră că un dezastru cum a fost la Fukushima nu se poate întâmpla în România. Așa că, în inconștiența lui, actualul guvern vrea să arate că împreună cu chinezii, coreeni sau cine știe ce investitori, România se mai poate pricopsi cu alte 2 reactoare nucleare de care pur și simplu nu avem nevoie, decât poate să se satisfacă afacerile celor care vor să intermedieze energia produsă de aceste reactoare.” mai spune secretarul general Silviu Dumitru.

Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă au întâmpinat mai multe probleme de-a lungul timpului: au fost oprite pentru o scurtă perioadă de timp după ce au fost descoperite unele probleme de natură electrică. Deşi în România activitatea seismică nu este așa de intensă ca în Japonia, cel mai puternic cutremur fiind cel cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter din 1977 produs în Vrancea, nimeni nu oferă nicio garanţie în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare 7,5 de grade.

În aprilie anul acesta, la comemorarea accidentului de la Cernobîl, Partidul Verde a protestat în Piaţa Victoriei şi a transmis o scrisoare de protest Guvernului României în care s-a subliniat pericolul de la Cernavodă al unor accidente precum cel de la Cernobîl, de lânga Kiev în fosta URSS, actualmente Ucraina, din anul 1986 cand a explodat unul dintre reactoare şi în care şi-au pierdut viaţa peste 90.000 de oameni. Scurgerile de substanţe radioactive au afectat mediul şi oamenii la mulţi ani după accident. Material nuclear radioactiv a fost împrăştiat deasupra unei mari părţi a Europei. Peste 135.000 de locuitori au fost evacuaţi din zona centralei şi peste 800.000 din zonele cu depuneri radioactive din Ucraina, Belarus şi Rusia. O suprafaţă de aproximativ 10.000 km2 de teren a fost scoasă din utilizare pentru o durată nedefinită de timp.

Centrale nucleare ale actualei Federaţii Ruse sunt o altă sursă de îngrijorare. Multe dintre centralele nucleare ruseşti urmează să fie oprite, însă este probabil ca acestea să continue să funcţioneze până când altele noi vor fi construite. Situaţia centralei de la Leningrad este cea mai îngrijorătoare: aceasta se află la doar 70 de kilometri de St. Petersburg, al doilea oraş din Rusia, cu o populaţie de peste 5 milioane de locuitori. În timpul perioadei sale de viaţă la centrala de la Leningrad au avut loc mai multe accidente, dintre care un accident sever în 1975 şi o emanaţie de gaz radioactiv în 1992.

Centrala nucleară de la Three Mile Island din Pennsylvania, SUA s-a confruntat cu o problemă majoră în 1979 când miezul reactorului s-a deteriorat, însa centrala dispunea din fericire de un sistem de izolare din ciment şi oţel, care a rămas intact. Atunci, desi materialul radioactiv a ieşit din reactor, incidentul a avut un impact scazut, în urma căruia nu au existat morţi. Defectarea unor echipamente la 28 martie 1979 şi anumite greseli efectuate de muncitori au condus la pierderea de agent de răcire (accident LOCA) şi la topirea parţială a miezului reactorului nuclear Three Mile Island din Middletown, statul Pennsylvania.

Spre deosebire de accidentul de la Three Mile Island, accidentul din 1986 de la Cernobîl nu a înăsprit reglementarile cu privire la reactoarele din Vest. Aceasta deoarece reactoarele de la Cernobîl, de tip RBMK, erau cunoscute ca având un proiect fără structuri suplimentare de siguranţă şi operate nesigur, iar Vestul auzise prea puţine despre ele.

Înainte de Fukushima, pe 25 iulie 2006 o defectiune electrică a oprit prompt CNE Forsmark din Suedia. La centrala nucleară din Suedia au apărut unele probleme în timpul opririi. A fost cel mai serios incident nuclear de după Cernobîl şi a fost o pură întâmplare faptul că s-a putut preveni topirea miezului reactorului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News