Fundația precizează că tinerii cu vârste cuprinse între 15 si 29 de ani reprezintă 18,8% din populația rezidentă a României, conform datelor de la cel mai recent Recensământ (2011).
Cercetarea sociologică a reliefat următoarele:
Direcția țării și problemele ei
Aproape două treimi dintre tinerii intervievați cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar puțin peste un sfert dintre tineri considerând că direcția este bună. În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment sunt: corupția, sărăcia și locurile de
muncă/șomajul.
Familie și locuire
Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani și 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinții, iar acest fapt se explică, în principal, prin lipsa oportunităților economice sau sociale pentru aceștia.
Nesurprinzător având în vedere populația de referință (i.e., tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani), area majoritate a respondenților nu sunt într-un cuplu stabil; femeile tind să se căsătorească la o vârstă mai scăzută decât bărbații și să aibă copii mai repede. Cifrele arată că tinerii din această generație nu vor să aibă mulți copii.
Clase sociale
Aproape jumătate dintre tineri își consideră părinții ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi vede în clasa muncitorilor. Situația materială este criteriul cel mai important de clasificare socială folosit de tineri atunci când discută despre clase sociale; nivelul de școlarizare și nivelul veniturilor sunt următoarele două criterii folosite pentru auto-plasarea în structura de clasă socială; în cea mai mare parte, tinerii consideră că aparțin aceleiași clase sociale ca pțrinții.
Școală
Pe fondul expansiunii sistemului de învățământ post-1989, tinerii sunt mai bine educați decât părinții lor. Există diferențe semnificative pe medii rezidențiale și în profil regional în privința accesului la forme superioare de școlarizare. Din acest punct de vedere, tinerii din rural și cei din regiuni sărace au șanse mai scăzute de a absolvi școli postliceale sau de a urma studii universitare.
Există o relație strânsă între experiența subiectivă de participare la actul educațional, investiția de timp în educație și rezultatele formale (notele obținute).
Doar un tânăr din trei se declară măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România, iar mulțumirea crește pentru respondenții cei mai tineri. Migrația externă este o opțiune pentru tineri în acest moment. O treime dintre respondenți afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă țară și nu în România; mai mult, aproape 40% dintre respondenți afirmă că și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar (pentru studii sau muncă).
Piața muncii
Veniturile tinerilor (angajați) diferă în mod substanțial și cresc odată cu vârsta, bărbații câștigând mai mult decât femeile, orășenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin. Relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și pregătirea educațională. Strategiile de angajare par să difere între regiuni și sunt distincte în funcție de vârsta respondenților. Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat de criteriul siguranței locului de muncă.
Discriminare
Aproape unul din cinci tineri se simte discriminat des și aproape jumătate din tineri se simt discriminați des sau doar uneori pentru un motiv sau altul. Cel mai des întâlnit motiv de discriminare este situația materială a respondentului. Tinerii săraci se simt discriminați în viața de zi cu zi. Discriminarea de gen este a doua cea mai
prevalentă formă de discriminare, resimțită de către femei. Aproape 50% din tinerii maghiari și romi se simt
discriminați des sau uneori.
Stil de viață/consum media și Internet
Diferențele în stil de viață și petrecere a timpului liber sunt cele mai accentuate între tinerii care locuiesc în urban și cei care locuiesc în rural. Spre deosebire de adulți, tinerii petrec mai puțin timp în fața televizoarelor și mult mai mult timp pe internet. Dintre respondenții sondajului nostru, cei mai tineri (adică adolescenții) apar ca cei mai activi utilizatori de Internet, care este folosit în principal ca sursă de informare și divertisment. Clasa socială și nivelul de educație al părinților sunt pozitiv corelate cu utilizarea Internetului și cu posibilitățile mai variate de petrecere a timpului liber. Tinerii cu părinți cu nivel ridicat de școlarizare și/sau provenind din clasa de sus ori de mijloc tind să utilizeze într-o mai mare măsură Internetul și să aibă posibilități mai variate de petrecere a timpului liber.
Băieții tind să declare că utilizează metodele contraceptive într-o măsură sensibil mai mare decât fetele, în timp ce acestea susțin că au avut mai puțini parteneri sexuali decât băieții. În ceea ce privește comportamentele de risc, băieții tind să bea mai mult alcool, să fumeze mai mult, și să fie implicați mai des în conflicte fizice violente decât fetele.
Religie
Deși peste 80% dintre tineri se declară creștin‑ortodocși, o treime dintre ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunțuri de bază ale credinței creștin‑ortodoxe. Cei care se identifică de o altă religie creștină (protestanți, româno‑catolici, neo‑protestanți etc.) tind să declare mai des faptul că ei cred în Dumnezeu.
Peste 60% dintre tineri susțin că respectă sărbătorile religioase și se roagă, însă numărul celor care țin post, se spovedesc sau merg la slujbă săptămânal este mult mai scăzut.
Participare civică și politică
Deși tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiți de principalele instituțiile politice din țară, mai ales cele de la nivel central. Tinerii sunt de asemenea extrem de dezamăgiți și de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi.
Sondajul de opinie a fost realizat la nivel național, pe un eșantion de 1.302 respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Eșantionul folosit a fost unul aleator, stratificat, cu alocare proporțională a respondenților. Interviurile au fost de tipul față-în-față (face-to-face) folosind un chestionar elaborat de experți FES și CURS. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eșantion: +/- 2,7% la un nivel de încredere de 95%. Tipul de interviu: față-în-față (face-to-face) folosind un chestionar elaborat de experți FES și CURS., precizează autorii studiului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
