Virusul West Nile se răspândește în întreaga Uniune Europeană la niveluri record și ajunge în noi regiuni ale continentului, au anunțat, joi, autoritățile sanitare.
Într-un comunicat, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a precizat că, în acest an, au fost raportate 1.715 cazuri de infectare cu acest virus, în timp ce 130 de persoane au decedat. Datele sunt raportate până la 7 octombrie 2026.
Italia rămâne cea mai afectată țară, cu 748 de cazuri raportate, alături de Grecia și Franța, țări care au înregistrat recorduri în acest sens, în 2026. Virusul West Nile se transmite, în principal, prin înțepături de țânțari.
Virusul West Nile se răspândește spre nordul Europei
Acum, virusul se răspândește tot mai mult spre nord, potrivit autorităților.
Astfel, ECDC solicită măsuri susținute de prevenire, supraveghere și control al populațiilor de țânțari.
„Apariția virusului West Nile variază considerabil de la an la an și este dificil de prevăzut, însă ne putem asigura că suntem pregătiți. Depistarea timpurie, un grad mai mare de conștientizare și un control eficient al țânțarilor ne pot ajuta să reducem impactul virusului pe măsură ce acesta se răspândește în noi zone”, a spus Ole Heuer, șef de unitate în cadrul ECDC.
În ciuda numărului record de cazuri raportate, în prezent nu există indicii privind o severitate mai mare a bolii în acest an. Proporția cazurilor raportate care au necesitat spitalizare, au dezvoltat simptome neurologice sau au dus la deces rămâne sub nivelurile observate în ultimul deceniu.
Detectarea recentă a virusului la oameni și animale în Belgia și Olanda indică faptul că acesta circulă acum mai la nord, o tendință care este de așteptat să continue în anii următori. Olanda a raportat 59 de cazuri umane în acest an, iar Belgia a raportat 15 astfel de cazuri - primele infecții cu virusul West Nile dobândite la nivel local înregistrate în această țară. Acest lucru subliniază necesitatea supravegherii, prin adoptarea unei abordări de tip „O singură sănătate” (One Health) care să integreze sănătatea umană și cea animală, precum și a unui anumit nivel de pregătire în toate țările din UE.
„Virusul West Nile este un exemplu clar al motivului pentru care o abordare intersectorială este esențială. Virusul circulă între țânțari și păsări și poate provoca îmbolnăviri la oameni și cai; prin urmare, niciun sector nu poate gestiona singur acest risc”, a spus Céline Gossner, expert principal în cadrul ECDC.
Cel mai recent raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) cu privire la cazurile înregistrate în țara noastră arată 121 de infectări cu virusul West Nile, dintre care 108 confirmate şi 13 probabile, înregistrate în perioada 3 iunie - 7 octombrie. În aceeaşi perioadă, s-au înregistrat opt decese la persoanele infectate cu acest virus. Este vorba despre persoane vârstnice, cu comorbidităţi.
Recomandările autorităților sanitare
Autoritățile de sănătate publică, veterinare și de mediu trebuie să colaboreze pentru a înțelege riscul și a răspunde mai eficient.
Răspândirea suplimentară a virusului în Europa înseamnă că tot mai multe persoane sunt expuse riscului de infecție. Oricine locuiește sau vizitează zone în care circulă virusul West Nile își poate reduce riscul folosind repelent împotriva țânțarilor, purtând haine lungi și largi seara și noaptea și folosind plase de țânțari la ferestre, plase de țânțari sau aer condiționat, acolo unde este cazul. Protecția este deosebit de importantă pentru adulții în vârstă și cei cu sistem imunitar slăbit, care prezintă un risc mai mare de a dezvolta simptome severe.
Deși condițiile de mediu pentru transmiterea virsului devin mai puțin favorabile pe măsură ce vara se termină, acestea ar putea continua la un nivel mai scăzut în următoarele săptămâni și se așteaptă în continuare cazuri suplimentare.
Prin urmare, țările din Europa trebuie să se asigure că au sisteme de supraveghere puternice, să asigure schimbul rapid de informații între sectoare și să sprijine detectarea timpurie. Controlul eficient al țânțarilor trebuie să combine monitorizarea țânțarilor, reducerea locurilor de reproducere și măsuri de control specifice, coordonate între autoritățile de sănătate publică, veterinare și de mediu. Împreună cu protecția personală împotriva mușcăturilor de țânțari, aceste măsuri pot contribui la reducerea riscului de infecție, mai precizează autoritățile sanitare.