Președintele SUA, Donald Trump, îi critică dur pe cei care se opun construirii centrelor de date pentru inteligența artificială, avertizând că America riscă să rămână în urmă, în timp ce China ar avea de câștigat.
Preşedintele american Donald Trump i-a criticat luni pe cei care se opun construcţiei de centre de date în SUA, un subiect care a ajuns pe agenda alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, relatează AFP.
"Singurul motiv pentru care locuitorii SUA trebuie să se opună centrelor de date este dacă vor să rămână în urmă şi săraci", s scrie el pe reţea sa Truth Social, dând asigurări că instalarea acestor infrastructuri uneori gigantice duce la scăderea impozitelor şi creează locuri de muncă.
"Dacă ucidem găina cu ouă de aur, nu trebuie să fiţi supăraţi decât pe voi. Nimic nu îi place mai mult Chinei decât să vadă această mişcare anti-'data centers' ", a afirmat preşedintele american, mare susţinător al dezvoltării în marş forţat al Inteligenţei Artificiale (IA).
Construcţia de centre de date a devenit un subiect de crispare politică în SUA
Vicepreşedintele JD Vance, întrebat de jurnalişti despre aceste declaraţii, a adoptat o poziţie mai puţin tranşantă, recunoscând îngrijorările privind costurile energetice provocate de construcţia frenetică a acestor infrastructuri energivore.
Centrele de date "sunt o parte importantă a economiei IA, dar cei care le construiesc trebuie să construiască centrale electrice împreună cu aceste centre de date", a spus JD Vance, considerat candidat potenţial în alegerile prezidenţiale din 2028.
"Când facturile de energie cresc mult, atunci avem o adevărată problemă", a adăugat el.
Construcţia de centre de date a devenit un subiect de crispare politică în SUA, odată cu apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, prevăzute în luna noiembrie.
Mişcările de protest denunţă infrastructuri cu un consum foarte ridicat de energie, într-un context de tensiuni deja ridicate privind costurile energetice.
Nemulţumirea privind facturile de electricitate se alătură unei respingeri mai ample la nivel global a giganţilor tehnologici şi a tehnologiilor lor, care reprezintă o ameninţare potenţială pentru locurile de muncă, notează AFP, conform Agerpres.
Google va construi o centrală nucleară pentru centrele de date din sud-estul SUA
În tot acest timp, Google a ales statul Tennessee drept locație pentru prima sa centrală nucleară de nouă generație, un proiect dezvoltat împreună cu startup-ul american Kairos Power și cu sprijinul autorităților locale. Noua unitate, care va purta numele Hermes 2, va fi ridicată în Oak Ridge și urmează să fie conectată la rețea în 2030, furnizând energie pentru centrele de date pe care gigantul tehnologic le operează în sud-estul Statelor Unite, potrivit Reuters.
Parteneriatul reprezintă o etapă importantă în strategia Google de a asigura surse stabile de electricitate pentru infrastructura sa digitală, în contextul în care dezvoltarea inteligenței artificiale generează o creștere-record a consumului de energie. Centrele de date în care sunt antrenate și operate sistemele de inteligență artificială au devenit extrem de energofage, iar companiile din sectorul Big Tech sunt nevoite să găsească soluții sustenabile pe termen lung.
Proiectul din Oak Ridge este prima centrală dintr-un plan mai amplu, anunțat anul trecut, prin care Google intenționează să cumpere energie nucleară produsă de reactoare modulare mici. Împreună, aceste unități ar urma să asigure până la 500 de megawați de capacitate instalată (suficient pentru a alimenta aproximativ 350.000 de locuințe), iar pragul maxim ar putea fi atins până în 2035.
În prima fază, Hermes 2 va genera 50 de megawați, în cadrul unui acord de achiziție pe termen lung încheiat cu operatorul regional Tennessee Valley Authority. Energia obținută va fi direcționată către centrele de date Google din Montgomery County, Tennessee, și Jackson County, Alabama.
Reprezentanții companiei subliniază importanța acestei colaborări pentru transformarea sistemului energetic american. „Această colaborare cu TVA, Kairos Power și comunitatea din Oak Ridge va accelera implementarea unor tehnologii nucleare inovatoare și va contribui la satisfacerea nevoilor economiei digitale aflate în expansiune, aducând în același timp energie fermă și fără emisii de carbon în sistemul de electricitate”, a declarat Amanda Peterson Corio, reprezentant al Google.
Guvernul federal susține la rândul său proiectul, văzând în el un pas necesar pentru menținerea competitivității Statelor Unite pe plan global. „Implementarea reactoarelor nucleare avansate este esențială pentru dominanța SUA în domeniul inteligenței artificiale și pentru leadershipul energetic”, a afirmat secretarul american al Energiei, Chris Wright.
Centrala Hermes 2 va fi primul reactor de generația a IV-a inclus într-un contract de furnizare de energie semnat de o companie americană din sectorul utilităților.
Cadru legal pentru inteligenţa artificială în SUA. Ordin semnat de Donald Trump
Donald Trump a semnat la începutul verii ordinul executiv care oferă cadru legal asupra inteligenţei artificiale în SUA, în numele securităţii cibernetice, cu un control facultativ al administraţiei asupra celor mai avansate modele, relatează AFP.
Ordinul îşi propune să protejeze sistemele informatice ale ţării în faţa modelelor AI capabile acum să detecteze şi să exploateze vulnerabilităţile cu o viteză fără precedent.
Acesta prevede dezvoltarea unui cadru de reglementare "pe bază de voluntariat" cu companiile de AI, care vor putea să îşi prezinte modelele de ultimă generaţie spre revizuire de către administraţie înainte de lansarea lor, conform Agerpres.
Clarificarea din ordin
Textul conţine, de asemenea, această clarificare: nimic din decret "nu ar trebui să servească la stabilirea" vreunui control prealabil "obligatoriu" din partea administraţiei asupra noilor modele de AI.
Ordinul executiv creează, de asemenea, o "platformă de coordonare" condusă de Departamentul Trezoreriei, în colaborare cu Agenţia Naţională de Securitate (NSA) şi Agenţia pentru Securitatea Cibernetică (CISA), însărcinată cu coordonarea cu industria pentru detectarea şi remedierea vulnerabilităţilor software, tot pe bază voluntară.
Perioada pentru analizarea voluntară a modelelor avansate a fost redusă la 30 de zile, faţă de 90 în versiunea anterioară a textului, pe care Donald Trump a refuzat să-l semneze în ultimul moment acum două săptămâni, când şefii companiilor americane de inteligenţă artificială de top erau aşteptaţi la Casa Albă.
De ce a fost întârziată legea
"Am amânat-o pentru că nu mi-au plăcut anumite aspecte", a explicat preşedintele la acea vreme, adăugând că nu a vrut să "compromită" avantajul Americii asupra Chinei.
Au circulat apoi mai multe ştiri pentru a explica această întârziere, în mare parte indicând responsabilitatea lui David Sacks, fostul consilier al Casei Albe pe probleme de inteligenţă artificială, încă influent, care l-ar fi sunat pe preşedinte pentru a-l descuraja să semneze.
Acest episod a scos în evidenţă tensiunile din cadrul administraţiei dintre cei favorabili reglementării, conduşi de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, şi aripa ostilă oricărei reglementări, care consideră orice revizuire guvernamentală ca un obstacol în calea inovaţiei americane în faţa Chinei.
"Preşedintele Trump a înţeles că reglementarea inutilă este principala ameninţare la adresa inovaţiei în America", şi-a exprimat satisfacţia a doua zi David Sacks, într-un mesaj pe X, cerând "eliminarea obstacolelor birocratice ridicate de legislativele statelor şi de politicienii 'woke' din Washington".
Ordinul executiv semnat marţi marchează o schimbare prudentă pentru administraţia Trump, care până acum se opusese ferm oricărei reglementări a inteligenţei artificiale.
Cu toate acestea, preocupările legate de securitate au schimbat jocul în ultimele luni: Washingtonul este îngrijorat de capacitatea celor mai noi modele de a exploata vulnerabilităţile de securitate cibernetică printr-o viteză fără precedent, deschizând calea pentru atacuri împotriva infrastructurii critice (reţele electrice, bănci, agenţii guvernamentale).
Proiectul a fost declanşat în special de Mythos, un model al startup-ului Anthropic, al cărui acces este limitat la un cerc de parteneri care îl utilizează pentru a-şi consolida securitatea cibernetică.
Abordarea voluntară adoptată de Trump este similară în principiu cu cea a predecesorului său, Joe Biden, al cărui ordin executiv din 2023 s-a bazat pe angajamentele asumate de companiile de inteligenţă artificială de a împărtăşi rezultatele testelor lor de securitate cu administraţia.
Trump abrogase acest text la întoarcerea sa la Casa Albă, considerându-l prea restrictiv.