Șapte din 10 bugetari nu văd rezultate clare ale cheltuirii banilor publici, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP.
Aproape șapte din 10 angajați ai statului nu văd rezultate clare sau consideră că îmbunătățirile sunt sub așteptări în urma fondurilor publice cheltuite sau atrase de România în ultimii ani, arată un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public. Idee contrară cu promisiunile guvernanților privind reforma în cadrul instituțiilor statului.
Doar 30,1% dintre bugetari afirmă că investițiile au produs schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, în timp ce peste jumătate consideră că în sectorul public sunt realizate proiecte și achiziții inutile pentru justificarea cheltuirii banilor alocați.
Principalele surse de risipă identificate în sondaj
Pincipalele surse de risipă identificate în cercetare sunt contractele de consultanță, posturile fără utilitate clară și platformele informatice slab concepute.
„Banii publici sunt cheltuiți, dar rezultatele nu sunt întotdeauna vizibile nici măcar pentru angajații instituțiilor statului. Angajații semnalează existența unor cheltuieli discutabile, de la servicii de consultanță și achiziții de echipamente cu utilitate redusă până la proiecte de modernizare care schimbă imaginea instituțiilor, dar nu rezolvă problemele reale”, se arată în interpretarea rezultatelor cercetării.
Bani publici cheltuiți: Rezultate sub așteptări. Ce spun angajații statului
Potrivit sondajului APSAP, doar 30,1% dintre respondenți consideră că fondurile cheltuite sau atrase de România în ultimii ani s-au transformat în rezultate concrete în instituțiile în care lucrează, precum sedii modernizate, dotări noi sau procese administrative îmbunătățite.
În schimb, 42,7% afirmă că au observat doar schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% nu văd niciun rezultat vizibil al acestor investiții.
Astfel, 66% dintre angajații consultați fie nu identifică rezultate, fie consideră că acestea sunt insuficiente.
„Este îngrijorător că o parte importantă dintre angajații statului nu văd rezultate concrete ale investițiilor publice, chiar în instituțiile în care lucrează. Diferențele dintre categoriile de angajați arată că impactul acestor investiții este perceput diferit, însă problema de fond rămâne aceeași: cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte. Aceste investiții trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor. Altfel, riscăm să cheltuim bani publici fără să rezolvăm problemele pentru care au fost alocați”, a explicat Bogdan-Costin Fârșirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Unde se risipesc banii publici: consultanță, posturi inutile și softuri prost concepute
Angajații statului au indicat mai multe categorii de cheltuieli pe care le consideră surse importante de risipă.
Potrivit sondajului APSAP, principalele probleme semnalate sunt:
- 30,6% - contractele de consultanță sau serviciile externe cu valoare discutabilă
- 29,3% - menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară
- 28,8% - softurile și platformele informatice slab concepute
- 22,7% - achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă
- 21,8% - cheltuielile administrative disproporționate
- 18,6% - proiectele de modernizare cu impact predominant de imagine
Respondenții au putut selecta maximum două variante.
„În funcție de nivelul studiilor, aceștia au răspuns diferit. Contractele de consultanță sunt indicate de 31,6% dintre angajații cu studii superioare, față de 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale, mai arată sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP. În schimb, achizițiile de echipamente cu utilitate redusă sunt reclamate de 39,3% dintre respondenții cu studii medii sau postliceale, comparativ cu 21,8% dintre cei cu studii superioare”, se arată în cercetare.
Peste jumătate dintre bugetari reclamă achizițiile făcute pentru a justifica cheltuirea fondurilor
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale sondajului, potrivit cercetătorilor, privește proiectele care generează achiziții inutile, realizate în principal pentru a justifica utilizarea unor sume deja alocate.
50,3% dintre respondenți consideră că fenomenul este prezent în mare sau în mare măsură în sectorul public.
Mai exact, 37,4% spun că astfel de proiecte apar în mare măsură, iar 12,9% consideră că apar în foarte mare măsură. Numai 11,6% apreciază că fenomenul nu există deloc.
„Rezultatele sugerează o problemă în modul în care sunt planificate și utilizate bugetele instituțiilor: în loc ca o nevoie concretă să determine o achiziție, există situații în care cheltuiala este percepută ca fiind realizată pentru consumarea fondurilor disponibile”, se mai arată în interpretarea sondajului.
Cu toate acestea, când sunt întrebați despre propria instituție, respondenții descriu o situație mai puțin gravă.
Astfel, 54,4% afirmă că nu au observat achiziții făcute doar pentru bifarea indicatorilor de proiect, iar 22,2% spun că au întâlnit asemenea situații rar. În schimb, 17,5% declară că le-au observat ocazional, iar 5,9% frecvent.
Diferența arată că percepția asupra problemelor din întregul sector public este mai negativă decât experiența raportată la nivelul propriei instituții.
Șase din 10 bugetari spun că există modernizări fără rezultate reale, sunt proiecte de fațadă
Modernizările care arată bine în prezentări, dar nu produc efecte concrete, reprezintă o altă problemă semnalată de angajații statului.
60,8% dintre respondenți afirmă că astfel de proiecte apar cel puțin ocazional în instituțiile în care lucrează. Dintre aceștia, 39,2% spun că situațiile apar ocazional, 16,1% declară că apar des, iar 5,5% foarte des.
O altă întrebare din sondaj arată că 30,5% dintre angajați consideră că instituțiile cheltuiesc ocazional bani pentru imagine și aparența de modernizare, în detrimentul nevoilor reale.
Alți 23,5% spun că acest lucru se întâmplă des, iar 8,7% foarte des.
Bani utilizați pentru imagine, dar nu și pentru rezolvarea problemelor reale
Prin urmare, aproape o treime dintre respondenți consideră că instituțiile acordă frecvent prioritate imaginii în locul rezolvării problemelor concrete.
Datele ridică întrebări despre eficiența proiectelor publice și despre modul în care este evaluat succesul investițiilor: prin sumele cheltuite și proiectele finalizate sau prin beneficiile reale pentru angajați și cetățeni.
Aproape jumătate dintre bugetari nu au simțit niciun beneficiu profesional din fondurile europene
Nici fondurile europene nu sunt percepute ca producând beneficii directe pentru o parte importantă dintre angajații sectorului public.
Potrivit sondajului APSAP, principalele rezultate arată că:
- 46,9% dintre respondenți nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din utilizarea fondurilor europene.
- 42% dintre angajați nu au observat beneficii personale concrete din fondurile europene.
- 21,7% dintre respondenți au identificat doar beneficii personale parțiale, fără să le resimtă direct sau constant.
- Doar 11,8% declară că au beneficiat personal și direct de fonduri europene, prin proiecte, burse sau finanțări.
Lipsa beneficiilor profesionale este resimțită mai puternic de angajații cu venituri mici. În rândul celor care câștigă sub 5.000 de lei, 52,4% spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene, comparativ cu 36,5% dintre cei cu venituri de peste 9.000 de lei.
„Fondurile europene sunt prezentate drept unul dintre principalele motoare de modernizare a administrației publice, însă aproape jumătate dintre angajații statului spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct. Este un semnal de alarmă care ridică întrebări despre eficiența investițiilor și despre modul în care sunt folosiți acești bani. Nu este suficient să atragem fonduri europene și să raportăm proiecte finalizate, dacă rezultatele nu se reflectă și în activitatea de zi cu zi a instituțiilor. Desigur, nu toate investițiile trebuie să aducă beneficii directe angajaților, însă este esențial să putem demonstra ce s-a schimbat concret, cine beneficiază de aceste investiții și în ce măsură banii cheltuiți au contribuit la îmbunătățirea serviciilor publice”, a mai punctat președintele Centrului de Formare APSAP.
Bani cheltuiți, dar fără rezultate suficiente. Ce arată nemulțumirile angajaților statului
Cercetarea realizată de APSAP conturează o imagine critică asupra modului în care sunt percepute cheltuielile publice - chiar din interiorul instituțiilor.
„De la contractele de consultanță și achizițiile de echipamente până la platformele informatice și proiectele de modernizare, angajații identifică numeroase domenii în care consideră că banii ar putea fi folosiți mai eficient. Problema nu este doar cât cheltuiește statul, ci și ce obține în schimbul acestor sume. O investiție în digitalizare, de exemplu, ar trebui să reducă birocrația și timpul pierdut, nu doar să adauge încă o platformă informatică. La fel, modernizarea unui sediu ar trebui să îmbunătățească efectiv activitatea instituției și serviciile oferite cetățenilor”, se arată în concluziile cercetării.