Care sunt riscurile alegerilor anticipate? Ce poate merge prost?
Din punctul de vedere al euroatlantiștilor, cel mai mare risc este ca AUR să obțină 50% plus unu și să poată forma singur Guvernul.
Mai există și riscul unui blocaj la Curtea Constituțională, pentru că șeful AEP a spus că actuala lege nu permite organizarea anticipatelor în termenul necesar și că ar trebui modificată. Altfel, nu s-ar încadra în termene. Poate apărea o excepție de neconstituționalitate.
Al doilea risc este cel al cheltuielilor. În condițiile deficitului bugetar, trebuie organizată o nouă campanie electorală, cu observatori, secții de votare și toate costurile aferente alegerilor. Trecând peste aceste probleme, pentru euroatlantiști cel mai mare risc rămâne ca AUR să obțină peste 50% și să guverneze singur.
Pe de altă parte, există și scenariul invers: AUR să rămână la aproximativ 40%, iar România să se afle în același blocaj politic ca acum. S-ar cheltui bani, ar trece încă trei luni și nu s-ar rezolva nimic.
Ar mai trebui să pice încă o propunere de premier, să treacă termenele constituționale, apoi o campanie electorală de 30 de zile și, în final, să ne întoarcem exact de unde am plecat: Un Parlament fragmentat, fără o majoritate clară, fără suveraniști. Adică tot PSD, PNL, USR, poate cu mici diferențe de procente, dar, în ansamblu, același raport de forțe, adică AUR-SOS-POT ar putea avea în jur de 40%, iar chiar și cu distribuirea voturilor să nu ajungă la 50%. Atunci tot efortul ar fi fost făcut degeaba.
Așadar, fie AUR ia 50% plus unu și schimbă complet situația, fie nu ia și rămânem în același blocaj. Acestea sunt marile riscuri pentru zona proatlantică și pentru direcția europeană a României.
Primul risc este unul politic, al doilea este o pierdere de timp și de bani.
VEZI ȘI: Verdictul după consultările de la Cotroceni, răsturnat. Cum s-a schimbat direcția