România rămâne în recesiune tehnică. Potrivit datelor publicate vineri de INS, economia a scăzut timp de trei trimestre consecutive, ultimele două din anul 2025 și primul din 2026. Prof. Christian Năsulea a explicat ce înseamnă asta pentru cetățenii de rând.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a rămas nemodificat în trimestrul II din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce în primul semestru economia s-a contractat cu 0,6% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor provizorii publicate vineri, 9 octombrie, de Institutul Naţional de Statistică (INS), transmite Agerpres.
PIB-ul României a stagnat în trimestrul II din 2026, iar economia s-a contractat în primul trimestru
Conform statisticii, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 529,676 miliarde lei preţuri curente. Comparativ cu trimestrul anterior, PIB s-a menţinut nemodificat însă faţă de acelaşi trimestru din anul precedent a înregistrat o scădere cu 1,9%.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 501,069 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali , cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025.
Pe date ajustate sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1.035,681 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de semestrul I 2025.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 907,159 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu -0,6% faţă de semestrul I 2025.
Agricultura și construcțiile, evoluții pozitive în revizuirea datelor INS
"Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB s-a modificat cu +0,2 puncte procentuale, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,3 puncte procentuale. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu +0,6 puncte procentuale (de la 105,5% la 106,1%); Industria, de la -0,7% la -0,6% între cele două variante, iar volumul de activitate a crescut cu +0,3 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,1%); Construcţiile, de la +0,9% la +1,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 115,3% la 115,4%); Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la -1,0% la -0,9% în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 95,5% la 95,7%)", se arată în comunicatul INS.
Tranzacțiile imobiliare și industria au continuat să afecteze economia
INS menţionează că informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat faţă de estimarea anterioară cu +0,3 puncte procentuale(de la 97,2% la 97,5%).
"Intermedierile financiare şi asigurările au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (101,5%); Tranzacţiile imobiliare, de la -0,5% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -1,5 puncte procentuale (de la 93,2% la 91,7%); Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,4 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,3% la 101,7%); Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (98,0%); Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,6%) în cele două variante, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu un punct procentual (de la 111,8% la 112,8%)", precizează INS.
Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu -0,9 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 105,3% la 104,4%.
Consumul populației a tras PIB-ul în jos
Potrivit INS, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,9%), iar volumul nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (96,9%). Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%), iar volumul său s-a modificat cu în scădere cu 0,9 puncte procentuale (de la 99,2% la 98,3%).
Contribuţia formării brute de capital fix (investiţii) a urcat +4,1% la +4,3% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +3,4 puncte procentuale (de la 116,5% la 119,9%), se mai arată în comunicat.
Prof. Christian Năsulea: În esență, avem o stagnare a economiei
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a comentat datele INS, explicând care sunt riscurile pentru români.
"Situația nu este nici extraordinar de bună, dar nu este nici extraordinar de rea. Deci avem o stagnare a economiei, în esență. Scăderea pe trei trimestre este o scădere relativ mică, o scădere care, corelată cu celelalte date de la INS, vorbește totuși despre un an 2025 în care am avut creștere economică și perspectiva de a nu avea creștere economică sau oricum nu foarte mare anul acesta, chiar dacă datele vor mai fi ajustate pe măsură ce se cristalizează anumite chestiuni din economie.
Ce înseamnă asta pentru cetățenii de rând
Pentru noi, cetățenii de rând, lucrurile astea nu înseamnă altceva decât că sunt mai puține locuri de muncă, sunt mai puține oportunități în așa fel încât oamenii să poată să își găsească o soluție ca să câștige mai bine într-o perioadă în care inflația este la cote foarte mari. Aici e problema", a declarat prof. Christian Năsulea în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN.