Declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță, sugerează că guvernul se concentrează pe ajustarea condițiilor de colaborare cu furnizorii existenți, în loc să ia în considerare companii alternative, o poziție care pare tot mai în dezacord cu percepția publică.
„Vreau să fie clar că, indiferent de planurile companiilor, Ministerul Apărării nu va accepta plata unor prețuri mai mari”, a declarat ministrul în cadrul unei conferințe de presă. „Dacă nu reușim să ajungem la un acord, vom duce problema în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a schimba modul în care interacționăm cu acele entități private. Problema nu este oprirea achizițiilor, ci schimbarea cadrului.”
Aceste declarații indică faptul că, chiar și în contextul unor creșteri semnificative de preț, guvernul nu explorează activ opțiuni dincolo de actualul grup de furnizori.
Ministrul a refuzat să precizeze ce companii au propus majorările de preț. Totuși, declarațiile sale din ziua precedent, referitoare la creșteri de preț în programul de muniție, au fost interpretate pe scară largă ca făcând referire la Rheinmetall.
Confruntat cu critici potrivit cărora guvernul ar negocia dezechilibrat cu un furnizor preferat, în ciuda creșterii prețurilor, ministrul a încercat să delimiteze responsabilitatea MApN în selecția furnizorilor, afirmând că procesul a fost coordonat de grupul SAFE din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
„RFI-ul a fost trimis doar companiilor evaluate și aprobate de grupul SAFE. Nu MApN a decis către cine a fost transmis”, a spus acesta.
Lipsa oricărei indicații că sunt luați în considerare ofertanți alternativi ridică semne de întrebare privind nivelul de competiție din proces.
Potrivit unor surse, Rheinmetall ar fi propus, de asemenea, prețuri cu peste 30% mai mari decât estimările inițiale în programul IFV (MLI). Aceste creșteri ar reflecta necesitatea de a îndeplini cerințele Armatei Române. Acest lucru contrastează cu alți potențiali furnizori, care indică faptul că pot respecta aceleași cerințe în limitele bugetelor stabilite anterior.
Potrivit informațiilor, Rheinmetall ar fi propus, de asemenea, un nivel de localizare în România de aproximativ 40%, mult sub nivelurile oferite de furnizorii concurenți.
Programul MLI este un proiect în valoare de 3 miliarde de euro, care vizează introducerea a aproximativ 298 de vehicule de luptă ale infanteriei, cu ofertanți precum Rheinmetall, Hanwha Aerospace Romania și General Dynamics European Land Systems.
Observatorii din domeniul apărării avertizează că astfel de consultări închise, cu un singur ofertant, riscă să slăbească poziția de negociere a guvernului și, în final, să afecteze echitatea și transparența procesului de achiziție.
„Dacă un furnizor propune prețuri semnificativ peste bugetul de referință, apar întrebări serioase privind modul în care se desfășoară negocierile”, a declarat Dan Grecu, fost general-maior al Forțelor Armate Române. „Excluderea competiției într-o etapă timpurie slăbește semnificativ poziția guvernului, deoarece limitează capacitatea de a compara ofertele și de a menține avantajul în negocieri.”