Instanța a suspendat procedura aprobată de Guvernul Bolojan pentru desemnarea candidatului României la funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan primește o nouă lovitură în instanță. Curtea de Apel București a suspendat procedura declanșată de Executiv pentru desemnarea candidatului României la funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Decizia vine după o serie de alte suspendări care au readus în discuție aceeași problemă juridică: un Guvern demis poate administra treburile curente, dar nu poate promova politici noi și nu poate lua orice fel de decizie care angajează viitorul.
Curtea de Apel București a suspendat executarea memorandumului aprobat de Guvern în 27 august privind procedura pentru desemnarea candidatului României la CJUE, precum și procedura și operațiunile administrative care decurg din acesta, până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.
Există o problemă juridică pe care DCNews a prezentat-o anterior și care revine în cazul Executivului Bolojan: limitele constituționale și legale ale unui Guvern demis atunci când ia decizii ale căror efecte se proiectează în viitor.
Toni Neacșu explica pentru DCNews: Guvernul interimar nu poate decide ce se va întâmpla în viitor
Avocatul Toni Neacșu a explicat pentru DCNews această limită în luna august, în contextul imposibilității Guvernului Bolojan de a aproba Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030.
„Acest Guvern nu poate aproba o astfel de strategie, pentru că e vorba de o politică publică nouă, în sensul că reglementează pe viitor ce se va întâmpla. E exact aceeași ipoteză în care ne-am aflat cu Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030”, explica Toni Neacșu pentru DC News.
Problema nu este că un Guvern demis nu mai poate lua nicio decizie. El poate administra treburile publice până la instalarea unui nou Executiv. Limita apare atunci când trece de administrarea situației existente și începe să promoveze politici noi, care produc efecte pentru viitor.
Această limită rezultă din art. 37 alin. (3) din Codul administrativ și a fost analizată inclusiv de Curtea Constituțională.
CCR a stabilit, prin Decizia nr. 885/2026, în speța referitoare la Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, că asemenea instrumente reprezintă o „politică nouă”, pe care un Guvern demis nu o poate promova prin hotărâre de Guvern.
Nu este prima suspendare
Actuala hotărâre privind desemnarea candidatului pentru CJUE nu este un episod izolat. La sfârșitul lunii iulie, Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri adoptate de Guvernul interimar Bolojan. Printre ele se aflau acte referitoare la domeniul agriculturii, ariile naturale protejate și procedura de acordare a unor beneficii persoanelor adulte cu handicap.
Tot Curtea de Apel București a suspendat, în luna iulie, procedura privind proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
În acel caz, explicația oferită public de avocați era tocmai că procedura fusese elaborată și negociată de un Guvern demis, care, potrivit Codului administrativ, nu mai poate iniția proiecte de lege.
Și bursele elevilor au ridicat aceeași problemă
DCNews a atras atenția asupra problemei și atunci când Guvernul demis Bolojan a vrut să schimbe regulile privind bursele sociale ale elevilor în perioada vacanțelor.
Și acolo apărea aceeași întrebare: mai vorbim despre simpla administrare a treburilor publice sau despre modificarea unei politici publice de către un Executiv care nu mai are puteri depline?
Acum, discuția ajunge într-o zonă cu o miză majoră pentru reprezentarea României la nivel european și anume desemnarea candidatului pentru funcția de judecător la CJUE.
Procedura a fost stabilită de un Guvern interimar, iar efectele sale privesc viitorul. Curtea de Apel București a pus-o, cel puțin pentru moment, pe pauză.
Până la publicarea motivării instanței, nu putem spune că acesta este motivul juridic concret al suspendării. Dar noua hotărâre readuce în prim-plan exact problema care a apărut în precedentele litigii ale Guvernului Bolojan: Un Executiv demis nu are aceleași puteri ca unul învestit și nu poate folosi perioada de interimat pentru a promova politici noi care angajează viitorul.