În culisele alianței nord-atlantice prinde contur un scenariu care, până nu demult, părea de neimaginat. Oficialii discută despre un plan de urgență în UE: Un NATO european dacă Trump decide retragerea SUA. Ideea nu mai este doar un exercițiu teoretic, ci un demers discutat tot mai serios între statele europene, pe fondul incertitudinilor venite de la Washington.
Potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, Germania susține deja conturarea unui mecanism de apărare care ar permite Europei să funcționeze chiar și în absența sprijinului american. Schimbarea este majoră, mai ales că Berlinul s-a opus mult timp unei astfel de direcții.
Cum ar arăta concret
Conceptul, numit de unii oficiali „un NATO european”, presupune folosirea infrastructurii existente a alianței, dar cu o implicare mult mai mare a statelor de pe continent. În paralel, se discută ocuparea unor poziții cheie de comandă de către europeni și reducerea dependenței de capabilitățile militare ale SUA.
Discuțiile nu sunt oficiale în totalitate. Ele se poartă adesea în întâlniri informale, organizate în paralel cu întâlnirile clasice NATO.
Obiectivele sunt clare: menținerea descurajării față de Rusia, continuitatea operațională și păstrarea credibilității nucleare, chiar dacă Statele Unite ar decide să se retragă sau să nu mai intervină în sprijinul Europei, scenariu invocat în repetate rânduri de Donald Trump.
Tensiunile au crescut după ce liderul republican a vorbit despre preluarea Groenlandei de la Danemarca, dar și în contextul divergențelor legate de implicarea într-un posibil conflict cu Iranul.
Schimbarea de direcție la Berlin, elementul cheie
Un punct de cotitură vine din Germania. Timp de decenii, Berlinul a preferat să se bazeze pe protecția oferită de SUA și a respins ideea unei autonomii strategice europene, promovată mai ales de Franța.
Acum, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, abordarea se schimbă. Surse apropiate de conducerea germană spun că există o reevaluare profundă a rolului Statelor Unite în arhitectura de securitate europeană.
Totuși, provocările sunt uriașe. NATO funcționează, în esență, pe baza leadershipului american, de la informații și logistică până la comandă militară.
"Alianța va fi, într-o mai mare măsură, condusă de europeni", a declarat recent secretarul general NATO, Mark Rutte.
În mod interesant, europenii nu mai acționează doar sub presiunea Washingtonului, ci din proprie inițiativă, pe fondul unei relații tot mai tensionate cu administrația Trump.
În ultima perioadă, președintele SUA i-a numit "lași" pe aliații europeni lași” și a catalogat NATO drept un "tigru de hârtie", adăugând că președintele rus Vladimir Putin "știe și el asta".
"Transferul de responsabilitate dinspre Statele Unite către Europa este în curs și va continua, ca parte a strategiei de apărare și securitate națională a SUA", a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb.
"Cel mai important lucru este să înțelegem că acest proces are loc și să-l gestionăm într-un mod controlat, în locul unei retrage bruște a SUA", a completat el.
Amenințările lui Trump și limitele legale
Situația a devenit și mai tensionată după ce Donald Trump a afirmat că retragerea SUA din NATO este "dincolo de reconsiderare", în contextul neînțelegerilor legate de Iran.
În mod formal, o astfel de decizie ar avea nevoie de aprobarea Congresului. Totuși, președintele american are la dispoziție alte pârghii: poate reduce prezența militară în Europa sau poate refuza sprijinul operațional.
În acest context, liderii europeni încearcă să se pregătească din timp.
"Mesajul de bază pentru prietenii noștri americani este că, după toate aceste decenii, a venit timpul ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare", a spus Alexander Stubb.
Ce schimbări implică
Noua direcție nu înseamnă doar redistribuirea responsabilităților. Ea vine cu implicații concrete: de la reintroducerea serviciului militar obligatoriu în unele state, până la investiții accelerate în industria de apărare.
După schimbarea poziției Germaniei, mai multe țări - inclusiv Regatul Unit, Franța, Polonia, statele nordice și Canada - s-au aliniat ideii unei „coaliții a celor dispuși” în interiorul NATO.
În practică, se discută deja cine va gestiona apărarea antiaeriană și antirachetă, cum vor fi securizate coridoarele strategice din estul Europei și cum vor funcționa rețelele logistice fără implicarea americană.
De asemenea, se analizează creșterea producției europene în domenii unde există dependență de SUA: supraveghere, capacități spațiale, realimentare în aer sau mobilitate aeriană.
Un exemplu concret este proiectul comun anunțat de Germania și Regatul Unit pentru dezvoltarea unor rachete de croazieră stealth și arme hipersonice.
Groenlanda, momentul care a schimbat totul
Un episod aparent izolat a accelerat aceste planuri: disputa legată de Groenlanda. După declarațiile lui Trump privind o posibilă preluare a teritoriului, lideri precum Friedrich Merz și Emmanuel Macron au început să discute inclusiv despre extinderea protecției nucleare franceze către alte state europene.
"Dacă vreți să știți adevărul, totul a început cu Groenlanda. Vrem Groenlanda. Ei nu vor să ne-o dea. Atunci, ok. Pa!", a spus liderul american.
Chiar și așa, există limite clare. Oficialii europeni recunosc că infrastructura americană - în special în zona de sateliți, supraveghere și avertizare timpurie - nu poate fi înlocuită rapid.
O schimbare istorică, dar dificil de implementat
Europa intră într-o nouă etapă. Planul de urgență în pentru un NATO european, dacă Trump decide retragerea SUA, nu mai este doar un scenariu ipotetic, ci o direcție strategică în curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, transformarea nu va fi simplă. NATO rămâne profund dependent de SUA, iar înlocuirea acestui rol presupune ani de investiții, coordonare și voință politică.
Pentru moment, varianta preferată de majoritatea liderilor europeni rămâne aceeași: Statele Unite să rămână în alianță, dar Europa să preia o parte mai mare din responsabilități.
"Este clar că noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru propria noastră apărare, iar acest lucru se întâmplă deja. NATO trebuie să devină mai european pentru a rămâne transatlantic", a afirmat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.