Anglia-Argentina, semifinala din această seară, este considerat meciul cu cel mai mare risc pentru incidente de securitate de la Cupa Mondială 2026. Suporterii înfocați ai celor două naționale au, pe lângă rivalitatea fotbalistică, și un motiv politic de dispute: Insulele Falkland, sau cum le spun argentinienii Malvine.
Ministrul de Externe de la Buenos Aires, Pablo Quirno, a reamintit, într-un editorial publicat ieri de ziarul La Nacion, pretențiiile teritoriale argentiniene față de Marea Britanie. Premierul Keith Starmer i-a răspuns imediat: locuitorii acestor teritorii au decis, prin referendum, că vor să fie cetățeni ai Regatului Unit, au dreptul la autodeterminare, Insulele sunt parte a Marii Britanii.
În 1982, Argentina a ocupat micul arhipelag cu circa 3600 de locuitori, supuși ai Coroanei. Marea Britanie a trimis o forță expediționară care a recucerit insulele, după un conflict militar care a durat 74 de zile și care fîăciut peste 900 de victime. Relațiile diplomatice au fost restabilite abia în 1989. În 2013, locuitorii Insulelor Falkland au decis prin referendum că vor să rămână cetățeni britanici. Argentinienii susțin, însă, că teritoriul Malvinelor/Falkland le aparține.
Pe terenul de fotbal, confruntările dintre cele două echipe au început în 1962, când Anglia a eliminat Argentina de la Cupa Mondială, cu 3-1.
Patru ani mai târziu, la Mondialul găzduit de englezi, victoria britanicilor din sferturile de finală, cu 1-0, a fost însoțită de proteste vehemente din partea argentinienilor, după eliminarea unui jucător și un gol contestat. Cel mai tensionat meci este ce din sferturile de finală din 1986, la doar patru ani după războiul pentru Falkland. Diego Maradona a marcat primul gol după ce a jucat mingea cu mâna, unul dintre cele mai controversate momente din istoria fotbalului. Argentina a câștigat cu 2-1 și a cucerit trofeul Mondial. În vestiare, după meciul câștigat în sferturi cu Elveția, jucătorii argentinieni au cântat pentru ”Maradona, Malvine și Leo”-ultimul campionat al lui Messi.