Oamenii de ştiinţă modifică genetic microbi pentru a ajuta la colonizarea planetei Marte.
Microbi modificaţi genetic ar putea ajuta într-o zi omenirea să colonizeze planeta Marte, susţine start-upul californian Pioneer Labs din Emeryville, care a dezvoltat un microb despre care sugerează că ar putea fi un prim pas util şi sigur către terraformarea lui Marte, transmite space.com, potrivit Agerpres.
Omenirea a lansat aproape 50 de misiuni pe Marte din anii 1960, toate robotizate. Dacă totul merge conform planului, aceste misiuni deschid calea spre un zbor cu echipaj uman pe Planeta Roşie, care rămâne o prioritate ridicată atât pentru agenţiile spaţiale naţionale, cât şi pentru companiile private.
"Natura va face aceleaşi treburi pentru noi"
În mod ideal, echipajele umane ajunse pe Marte nu se vor baza doar pe transportul de pe Pământ pentru toate cele necesare ridicării unei colonii, ci vor folosi orice resurse pe care le pot descoperi pe Marte pentru a obţine aer, hrană, apă, materiale de construcţie şi multe altele. Poate cel mai radical rezultat posibil al acestei abordări este conceptul de terraformare a planetei Marte - transformarea lumii reci şi aride pentru a susţine viaţa aşa cum o ştim.
"Pe Marte, natura va face aceleaşi treburi pentru noi pe care le face pe Pământ - va crea sol fertil, adăpost, oxigen şi hrană", a declarat Erika DeBenedictis, CEO al Pioneer Labs, pentru Space.com.
O problemă cheie a ideii de terraformare a planetei Marte este că suprafaţa Planetei Roşii este în esenţă toxică. Deşi materiile prime potenţial utile pentru viaţa de pe Pământ se găsesc din abundenţă pe Marte, acestea sunt amestecate în sol cu toxine precum percloratul, precum şi cu săruri care ar îngreuna creşterea pentru majoritatea organismelor.
"Marte are din abundenţă toate materiile prime pentru viaţă"
Strategiile anterioare pentru cultivarea plantelor pe Marte includeau excluderea acestor otrăvuri, aducerea de îngrăşăminte suplimentare de pe Pământ sau evitarea completă a solului marţian şi utilizarea hidroponiei. Cu toate acestea, Pioneer Labs susţine că aceste abordări nu se extind bine în ceea ce priveşte timpul şi cheltuielile.
Organizaţia a dezvoltat un microb, numit sPL.001, care poate trăi cu versiuni artificiale exacte din punct de vedere chimic ale solului, apei şi aerului marţien. Poate face acest lucru prin îndepărtarea toxinelor sau prin adăugarea de îngrăşăminte. Mai mult, poate genera bioplastice - o clasă de materiale utilizate în prezent pe Pământ pentru articole diverse, precum pahare compostabile şi filamente de imprimare 3D - care ar putea fi utile pentru construirea de habitate pe Planeta Roşie.
"Marte are din abundenţă toate materiile prime pentru viaţă", a spus DeBenedictis. "Viaţa poate creşte în întregime folosind nutrienţii din regolitul marţian neprocesat. Acest lucru este special şi diferit de alte locuri, cum ar fi Luna, care nu are nutrienţi în regolit".
"Am avut doar ghinion prima dată"
Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă au dezvăluit cum au luat microbi de pe Pământ care puteau produce bioplastice şi i-au expus treptat la condiţii asemănătoare cu cele de pe Marte.
"Nu era evident că acest lucru va funcţiona", a spus DeBenedictis. "Prima dată când am testat creşterea microbilor tereştri în condiţiile de pe Marte, niciunul dintre ei nu a proliferat! A trebuit să continuăm şi să testăm mult mai multe organisme înainte să ne dăm seama că am avut doar ghinion prima dată".
Cum supraviețuiește noul microb
În cele din urmă, microbii testaţi de oamenii de ştiinţă au dezvoltat o toleranţă pentru toxinele găsite în mod normal în solul marţian. "A fost atât de tare să văd cum aceşti microbi încep să crească mai bine pe nutrienţi simulaţi de pe Marte", a spus DeBenedictis. "Viaţa găseşte o cale!"
Pentru a supravieţui, noul microb trebuie să crească în interiorul unui bioreactor, să fie încălzit şi agitat şi protejat de temperaturile extreme, radiaţii şi atmosfera marţiană subţire. De asemenea, trebuie să primească o formă de aer procesat care îi oferă microbului valorosul nutrient azot sub formă de acetat, deoarece aerul marţian normal are niveluri de azot prea diluate pentru ca microbii să poată trăi. De asemenea, organismul nu este fotosintetic, deci nu îşi poate produce propria hrană.
Într-un alt studiu, cercetătorii au sugerat că aceste limitări asigură că microbul lor nu poate supravieţui dacă ar ieşi vreodată afară pe Marte. Aceste măsuri reduc riscul ca microbul lor să contamineze Planeta Roşie ca organism invaziv, mai ales dacă Marte ar dezvolta vreodată viaţă proprie care ar putea exista încă în acvifere subterane sau în cristale de sare antice.
"Cea mai mare limitare"
Samuel McKee, un om de ştiinţă specializat în repararea ADN-ului la Universitatea din Reading, Anglia, susţine de asemenea ideea că un astfel de microb nu ar putea terraforma accidental Marte. "Mulţi microbi adaptaţi sau editaţi de pe Pământ nu supravieţuiesc în afara unui mediu fix, în ciuda evoluţiei lor, sau fără o anumită sursă de hrană", a declarat McKee, care nu a participat la noua cercetare, pentru Space.com.
Într-un al treilea studiu, oamenii de ştiinţă au estimat că, datorită microbului, planificatorii misiunilor ar putea încărca pe o singură rachetă tot ce este necesar pentru a construi un oraş pe Marte.
"Cea mai mare limitare a ceea ce am făcut este că Marte simulat nu este Marte real", a spus DeBenedictis. "Am reconstruit chimia relevantă a regolitului marţian cât de atent am putut din date de înaltă calitate de la rover din mai multe locaţii de pe Marte. Dar, în cele din urmă, adevăratul test va fi să facem acest lucru cu regolit marţian real", a adăugat ea.