"Creșterea capacităților de producție și îmbunătățirea reglementelor să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea siguranței energetice a țării noastre", a afirmat Bolojan, precizând că Executivul urmărește cinci direcții strategice majore.
Printre problemele semnalate se numără dificultățile de acces la rețelele electrice, generate de avize tehnice de racordare considerate speculative.
"Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 80.000 MW", a explicat el.
Potrivit datelor prezentate, doar o parte redusă dintre aceste proiecte au fost duse mai departe.
"Din cei 80.000 MW, în jur de 8.000 MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ. Cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă", a spus premierul.
Situația este considerată de natură să afecteze investițiile și să genereze costuri suplimentare pentru investitori.
"Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți fie să cumpere aceste proiecte, fie să plătească costuri suplimentare pentru întărirea rețelei", a adăugat Bolojan.
Autoritățile au în vedere modificarea cadrului de reglementare, prin introducerea unor condiții mai stricte.
"Să mărim semnificativ garanțiile, să impunem termene ferme, iar dacă acestea nu sunt respectate, cei care au depus garanția trebuie să și-o piardă", a declarat Bolojan.
De asemenea, a fost menționat nivelul actual al garanțiilor, apreciat ca fiind redus în raport cu alte state.
"Creșterile de garanție de la 5% la 20% din valoarea racordării sunt mici", a spus premierul, indicând modele din alte țări europene unde astfel de măsuri au limitat proiectele speculative.
Conform estimărilor, noile reglementări ar putea fi adoptate până la finalul lunii, cu posibile efecte în a doua parte a anului.
Companiile de stat, în centrul reformei
Strategia include și măsuri care vizează companiile de stat din sectorul energetic, responsabile pentru o parte semnificativă din producția națională.
"Trei companii, de exemplu Hidroelectrica, Nuclear Electrica și Complexul Oltenia reprezintă peste 60% din producția de energie", a subliniat Bolojan.
Au fost menționate și aspecte legate de modul în care sunt stabilite obiectivele manageriale în aceste companii.
"Avem indicatori de performanță care sunt nerelevanți, care nu sunt fără echivoc, în așa fel încât, dacă nu ți-ai realizat indicatorii, să îți pierzi mandatul", a spus el.
În acest context, a fost evidențiată legătura dintre lipsa unor criterii clare și întârzierile în implementarea unor proiecte.
"Dacă ar fi fost indicatori clari, sunt convins că managerii ar fi fost mai determinați să finalizeze proiectele la timp", a explicat premierul.
Contracte revizuite și posibile schimbări de management
Guvernul are în vedere evaluarea contractelor de mandat ale conducerilor din companiile energetice și stabilirea unor criterii mai clare de performanță.
"Să audităm toate contractele de mandat, să evaluăm indicatorii de performanță și să introducem indicatori clari și măsurabili", a declarat Bolojan.
Totodată, a fost subliniată posibilitatea unor schimbări în cazul neîndeplinirii obiectivelor.
"Dacă vor performa, foarte bine. Dacă nu, trebuie înlocuiți, pentru că altfel România pierde oportunități și proiecte importante", a punctat premierul.
Obiectiv: stabilitate și eficiență în sectorul energetic
În ansamblu, măsurile prezentate sunt orientate către echilibrarea pieței și susținerea investițiilor.
"Trebuie să deparazităm practic rețelele noastre de aceste avize tehnice de racordare și să permitem investitorilor serioși să își realizeze proiectele", a concluzionat Ilie Bolojan, subliniind importanța reformelor pentru evoluția sectorului energetic.