Curtea Supremă de Justiție l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în anul 2021.
Ce a transmis Înalta Curte de Casație și JustițIe
”Soluție definitivă de achitare pentru fostul ministru al Sănătății și a consilierului personal al acestuia
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a pronunțat astăzi soluția de achitare în cauza privind pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog și Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu) trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, respectiv complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, în legătură cu activitatea unui consilier personal încadrat cu normă parțială.
Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției.
Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate”, a transmis ÎCCJ.
Ce a mai stabilit Instanța supremă
”Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional.
În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual reținute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom.
Prin această soluție, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative și nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalității incriminării. Soluția este definitivă”, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vezi și - Florian Bodog răspunde acuzațiilor DNA, în direct. ”Să văd dosarul”