Ultimul focar de Ebola din Republica Democrată Congo și Uganda a determinat Statele Unite să își schimbe abordarea, până acum mai relaxată, în privința măsurilor de sănătate publică. Luni au fost anunțate noi măsuri pentru limitarea răspândirii virusului, inclusiv controale pentru pasagerii care sosesc din regiunile afectate și, în unele cazuri, restricții de intrare în țară.
A doua zi, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că este „profund îngrijorat de amploarea și viteza epidemiei”. Așadar, cât de îngrijorați ar trebui să fie europenii? Dar cetățenii țărilor care au curse directe regulate către Kinshasa, precum Belgia?
„Situația din RDC este gravă și trebuie gestionată ferm la fața locului. Bruxelles are într-adevăr legături directe cu Kinshasa, ceea ce justifică vigilența”, a declarat pentru Euronews Steven Van Gucht, unul dintre cei mai cunoscuți virusologi din Belgia. Aeroportul din Bruxelles, aflat în centrul Belgiei, reprezintă principalul punct european de legătură pentru călătoriile către și dinspre RDC.
Brussels Airlines operează zboruri zilnice, de șapte ori pe săptămână, către și dinspre Kinshasa. Compania nu deține cifre exacte privind numărul pasagerilor, însă aeronavele Airbus A330 folosite pe această rută pot transporta aproximativ 290 de persoane.
„În același timp, experiența focarelor anterioare arată că riscul pentru Belgia și Europa este redus”, a adăugat Van Gucht.
Aceeași poziție a fost exprimată și de Brussels Airlines. „Monitorizăm atent situația, conform procedurilor noastre standard. Suntem în contact cu toate autoritățile relevante și ne vom adapta operațiunile dacă va fi necesar”, a declarat pentru sursa citată Joëlle Neeb, Senior Media Relations Manager. „În prezent, toate zborurile operează conform programului și nu au fost introduse măsuri suplimentare de protecție”.
Totuși, echipajele Brussels Airlines urmează reguli stricte privind sănătatea și siguranța, inclusiv în cazul bolilor infecțioase.
„Echipajele noastre sunt instruite pentru astfel de situații. Printre altele, monitorizează posibile simptome, aplică măsuri de igienă precum dezinfectarea regulată a mâinilor și limitează contactul atunci când este necesar. Dacă situația o impune, colaborează și cu serviciile medicale și autoritățile sanitare”, mai spune el.
Cel mai recent focar de Ebola a fost declarat urgență de sănătate publică de interes internațional și a provocat cel puțin 131 de decese și 500 de cazuri confirmate.
Eficiența măsurilor, pusă sub semnul întrebării
Steven Van Gucht a explicat că Ebola se transmite exclusiv prin contact direct cu fluidele corporale ale unui pacient care prezintă simptome, nu prin aer. Din acest motiv, boala poate fi controlată relativ ușor.
„Este important de menționat că oamenii devin contagioși doar după apariția simptomelor, nu înainte”, a spus acesta.
Perioada de incubație poate varia între 2 și 21 de zile. Tocmai acest aspect limitează eficiența controalelor de temperatură efectuate la sosire, așa cum vor proceda Statele Unite.
„Un călător aflat în perioada de incubație nu are încă febră și, prin urmare, nu va fi depistat”, a explicat Van Gucht.
Aceeași opinie a fost exprimată și de Celine Gossner, expertă în cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, care a declarat pentru Euronews că, în acest moment, instituția nu recomandă măsuri de screening la intrarea în Europa. „Controalele în aeroporturi necesită resurse importante, dar au eficiență limitată”.
Atât Gossner, cât și Van Gucht au subliniat că verificările la plecarea din țările afectate sunt mai eficiente. Totuși, Van Gucht consideră că screeningul la intrare poate „funcționa ca un sistem de avertizare timpurie și poate contribui la menținerea încrederii publicului”.
Centrele Africane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au transmis că „iau act” de restricțiile impuse de SUA și recunosc „responsabilitatea fiecărui guvern de a proteja sănătatea și siguranța cetățenilor”. Cu toate acestea, instituția consideră că restricțiile de călătorie nu ar trebui folosite ca principal instrument de sănătate publică în timpul focarelor epidemice.
„Poziția Africa CDC este: restricțiile generalizate de călătorie și închiderea frontierelor nu reprezintă soluția pentru focare”, a transmis agenția într-un comunicat.
Nici Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor nu propune restricții de călătorie, spre deosebire de Statele Unite, care au impus restricții de intrare pentru cetățenii non-americani care au călătorit în ultimele 21 de zile în Uganda, Republica Democrată Congo sau Sudanul de Sud.
Steven Van Gucht a respins și ideea suspendării zborurilor din țările afectate.
„Astfel de măsuri au beneficii epidemiologice reduse, perturbă ajutorul umanitar și lanțurile de aprovizionare și pot determina raportarea mai târzie a focarelor”, a spus acesta.
Cele mai recente recomandări de călătorie ale Ministerului belgian de Externe arată că, din cauza cazurilor confirmate de Ebola în provinciile Ituri și Kivu de Nord, toate deplasările în aceste regiuni sunt „descurajate oficial”. Ministerul nu poate însă interzice oficial călătoriile către o anumită țară.
Ce măsuri sunt luate?
Steven Van Gucht a subliniat că este esențial ca autoritățile să aibă proceduri clare pentru gestionarea pasagerilor bolnavi aflați la bordul aeronavelor și pentru identificarea persoanelor cu care aceștia au intrat în contact, în cazul confirmării unui caz.
Un purtător de cuvânt al Aeroportului din Bruxelles a precizat că astfel de protocoale există deja. „Dacă sosește un pasager infectat cu o boală contagioasă, persoana respectivă este evacuată cu o ambulanță specializată de la spitalul militar”.
Acesta a adăugat că aeroportul aplică măsurile recomandate de Ministerul Sănătății:
„În situații de acest tip, Aeroportul Bruxelles ia măsurile necesare pe baza recomandărilor Ministerului Sănătății Publice. Până în prezent, nu am primit instrucțiuni sau recomandări suplimentare în această privință”.
Grupul belgian pentru managementul riscurilor din cadrul Ministerului Sănătății nu a răspuns întrebărilor adresate de Euronews referitoare la eventuale măsuri suplimentare care ar putea fi luate pentru a limita răspândirea virusului în Belgia până la momentul publicării articolului.
Celine Gossner, expertă a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, a precizat că persoanele care revin din zone afectate și dezvoltă simptome precum febră, dureri de cap sau stare generală de rău în termen de 21 de zile de la întoarcere trebuie să solicite rapid asistență medicală și să informeze medicii despre istoricul recent de călătorie.
„Acest sistem de avertizare timpurie este mai important decât controalele generalizate de temperatură pentru toți pasagerii care sosesc”, a declarat Van Gucht.
„Prioritatea trebuie să fie menținerea vigilenței în propriile noastre sisteme de sănătate și sprijinirea intervenției la fața locului”, a concluzionat acesta.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor trimite experți în Republica Democrată Congo pentru a sprijini coordonarea și planificarea operațională. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat marți că instituția nu a primit până acum nicio solicitare de ajutor prin mecanismele internaționale de asistență.