Daniel Fenechiu a anunțat că și-a retras semnătura de pe propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind drogurile.
Daniel Fenechiu (PNL) a zis că proiectul nu a beneficiat de dezbaterea pe care o considera necesară și că demersul său personal este folosit de adversarii politici pentru a ataca PNL. El explicat de ce a susținut inițial inițiativa și ce l-a determinat să își retragă semnătura.
Propunerea a fost gândită și documentată de colega sa, Victoria Stoiciu. Daniel Fenechiu afirmă că a avut în vedere atât eficiența actualului cadru legislativ, cât și consecințele dosarelor penale asupra consumatorilor.
Fenechiu spune că aștepta o dezbatere cu instituțiile și specialiștii
„VOX POPULI, VOX DEI - MI-AM RETRAS SEMNĂTURA DE PE PROPUNEREA LEGISLATIVĂ PRIVIND MODIFICAREA LEGII 143/2000 PRIVIND DROGURILE
Atunci când am semnat, ca inițiator, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000, gândită și documentată de colega mea Victoria Stoiciu, am avut în vedere nu doar ineficiența evidentă a actualului cadru legislativ, care face ca trei sferturi din dosarele cu droguri să-i vizeze pe consumatori, ci mai ales consecințele umane.
Am văzut tineri trimiși în judecată pentru că au cultivat pe balcon trei plante de canabis sau pentru că au introdus în țară țigări „cu iarbă” cumpărate din magazinele legale din New York, Viena, Lisabona ori Barcelona, sau o ciocolată cu canabis cumpărată legal de la Amsterdam ori Praga. Consecința? Caziere pătate și aripi frânte, dar cu rezultate absolut inexistente în reducerea traficului sau a consumului de droguri. Cred că banii alocați instrumentării dosarelor consumatorilor - aproape trei sferturi din totalul dosarelor cu droguri - puteau fi pragmatic folosiți pentru deschiderea de centre și prevenție.
Am analizat recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și experiența portugheză, unde o lege similară a dat rezultate vizibile, contribuind la reducerea numărului de consumatori cu aproape jumătate. Am crezut că această propunere legislativă poate genera, printr-o firească și necesară dezbatere, o lege bună. O lege care să reducă numărul de consumatori, să sporească prevenția și să crească numărul centrelor destinate tratamentului. Analizasem atât propunerea privind utilizarea canabisului în scop medical, cât și pe cea referitoare la pragul de 3 grame. Chiar am crezut că vom avea o dezbatere reală cu instituțiile statului implicate, cu ONG-urile cu experiență, cu specialiști și cu foști consumatori recuperați. Vedeam acest proiect ca pe un cadru ideal de discuție, în care argumentele pro și contra să fie analizate rațional, fără emoție, fără orgolii și fără interese electorale.
Din păcate, dezbaterea nu a mai avut loc. Majoritatea parlamentarilor și a partidelor s-au poziționat rapid împotriva proiectului, o opinie similară fiind exprimată și de instituții. În lipsa unui dialog real și în fața poziționării contrare a majorității mediului politic, a instituțiilor statului și a Bisericii Ortodoxe Române, șansele unei analize comparative, oneste și pragmatice, au devenit minime.
În aceste condiții, înțeleg să nu expun Partidul Național Liberal la atacuri nefondate și mizerabile în legătură cu un demers personal, pe care adversarii PNL îl folosesc în mod imoral și inacceptabil în scop politic. Prin urmare, am ales să îmi retrag semnătura de pe această inițiativă legislativă.
Poate că, așa cum se arată în poziția Parchetului General, subiectul nu este de actualitate... Acum…”, a scris Daniel Fenechiu pe Facebook.
Parchetul General nu este de acord cu inițiativa legislativă privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, pe motiv că această reglementare ar conduce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului
Procurorul general Cristina Chiriac a transmis vineri un punct de vedere al Ministerului Public în legătură proiectul de lege inițiat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL) prin care se propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie pedepsită cu închisoarea, ca în prezent, ci cu amendă contravențională cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că modificarea regimului sancționator aplicabil deținerii de droguri pentru consum propriu, în sensul diminuării semnificative a sancțiunilor penale, nu constituie, în actualul context social și infracțional, o soluție legislativă oportună. În consecință, exprimăm o poziție nefavorabilă față de inițiativa legislativă, în măsura în care aceasta conduce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor”, a explicat procurorul general.
Poziția Parchetului General se întemeiază pe următoarele considerente:
Necesitatea protejării sănătății publice și a persoanelor vulnerabile - 'Consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, ale cărei consecințe depășesc sfera interesului individual, afectând familiile, comunitățile și, în mod deosebit, minorii și tinerii. Statul are obligația de a asigura un cadru normativ apt să prevină răspândirea fenomenului, să descurajeze conduitele periculoase și să protejeze persoanele vulnerabile. O relaxare a regimului sancționator, în absența unor studii de impact și a unor mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog'.
Legătura dintre deținerea pentru consum propriu și piața ilicită a drogurilor - 'Deținerea de droguri pentru consum propriu nu poate fi examinată exclusiv ca o conduită individuală, desprinsă de mecanismele de aprovizionare și distribuție. Cererea de droguri contribuie la susținerea economică a pieței ilicite, iar activitățile de achiziționare și deținere pot constitui puncte de plecare pentru identificarea persoanelor implicate în distribuția substanțelor interzise. Deși consumatorul și traficantul trebuie să beneficieze de un tratament juridic diferențiat, această distincție nu justifică, prin ea însăși, diminuarea generalizată a răspunderii penale pentru deținerea în vederea consumului propriu'.
Existența unor mecanisme legale de individualizare a răspunderii penale - 'Reglementarea actuală permite diferențierea tratamentului sancționator în funcție de natura substanțelor, gravitatea concretă a faptei și circumstanțele personale ale autorului. Totodată, legislația penală oferă mecanisme prin care răspunsul autorităților poate fi adaptat situațiilor în care persoana cercetată este consumator, fără a fi implicată în activități de trafic. În aceste condiții, nu rezultă că diminuarea limitelor de pedeapsă ar reprezenta singura sau cea mai eficientă soluție pentru evitarea unor consecințe penale disproporționate. Prioritară trebuie să fie aplicarea coerentă a instrumentelor existente și dezvoltarea programelor de asistență medicală, psihologică și socială.
Riscul afectării eficienței activității de urmărire penală - 'Modificarea limitelor de pedeapsă poate produce efecte care depășesc individualizarea sancțiunii, inclusiv asupra competenței organelor judiciare, posibilității utilizării anumitor procedee probatorii, termenelor de prescripție și aplicării unor instituții de drept penal și procesual penal. Aceste consecințe trebuie analizate distinct, prin raportare la fiecare modificare propusă. O intervenție legislativă care urmărește exclusiv reducerea sancțiunilor, fără evaluarea efectelor asupra activității de urmărire penală, poate genera dificultăți de aplicare și poate diminua eficiența răspunsului judiciar'.
Necesitatea unei abordări integrate, fără renunțarea la instrumentele penale - 'Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține necesitatea diferențierii clare între persoanele care consumă droguri și cele implicate în traficul acestora. Consumatorii, în special cei care prezintă dependență, trebuie să beneficieze de acces efectiv la servicii medicale, consiliere, tratament și reintegrare socială. Cu toate acestea, orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire nu presupune, în mod necesar, reducerea sancțiunilor penale, cele două categorii de intervenții putând funcționa complementar. O reformă legislativă responsabilă trebuie să se întemeieze pe date statistice relevante, evaluări criminologice și medicale, precum și pe analiza impactului asupra sistemului judiciar și asupra sănătății publice”.
Ca urmare, potrivit Parchetului General, inițiativa legislativă nu oferă, în lipsa unei fundamentări suficiente și a unor garanții adecvate, premisele realizării unui echilibru corespunzător între protecția sănătății publice, prevenirea criminalității și individualizarea răspunderii penale.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulează un punct de vedere nefavorabil adoptării propunerii legislative în forma analizată. Considerăm necesară menținerea unui cadru penal coerent și eficient, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor.Politica penală în materia drogurilor trebuie să fie fermă față de fenomenul infracțional, proporțională față de conduita individuală și responsabilă față de sănătatea publică”, se explică în punctul de vedere citat.
În contextul intensificării dezbaterilor din spațiul public și din mediul online generate de recentele inițiative legislative privind dezincriminarea posesiei de substanțe psihoactive în România, Federația Neguvernamentală Antidrog (FNA) a transmis o poziție oficială fundamentată științific. Găsiți aici o analiză amplă.