Profesorul Bogdan Bucur a spus care este principala cauză a traficului din București.
Bogdan Bucur, sociolog și profesor la SNSPA, este de părere că traficul aglomerat din București este strâns legat de transportul copiilor la școli în timpul săptămânii. Potrivit acestuia, în zilele libere, când școlile sunt închise, orașul este mult mai liber și nu doar că se poate respira mai bine, dar ajungi în centrul Capitalei în câteva minute cu mijloacele de transport în comun.
„De ce să iei copilul, tu, care locuiești în Corbeanca, și să-l arunci în centru? Sigur că în centru școala e mai bună, e mai aproape de Lazăr. Și vorbim de clasele mici, nu de liceu, unde copilul se aduce singur, ia autobuzul, ia tramvaiul și nu mai e nevoie de un părinte care să-l aștepte blocând o bandă de pe sens la ieșire”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
„Aveți dreptate. Sunt trei lucruri pe care vreau să le iau în ordine.
Primul, în toată perioada de școlarizare, adică cât școlile sunt funcționale, Bucureștiul este blocat. Ne putem da seama care este cauza blocajului în trafic în momentul în care se întâmplă să fie o zi nelucrătoare, sunt zile libere legal, când școlile sunt închise, dar în timpul săptămânii.
Atunci constați, în mod halucinant, că luni și marți tot orașul este blocat, iar miercuri ai o zi care este nelucrătoare și copiii stau acasă. Orașul este gol. Dintr-un cartier al Bucureștiului până în centru ajungi cu mijloacele de transport în comun în 10-15 minute și este șocant. Asta la ora 09:00. Noi știm care este cauza. Cauza este exact aceasta”, a spus Bogdan Bucur.
De ce își înscriu părinții copiii la școli din alte zone ale orașului
Sociologul a explicat că părinții își înscriu copiii la școli din alte zone ale orașului decât cea de domiciliu, deoarece sunt atrași de prestigiul și performanțele școlilor respective.
Potrivit acestuia, există foarte multe inegalități și inechități în sistemul preuniversitar care au la bază finanțarea insuficientă a educației și atractivitatea redusă a profesiei de profesor.
„Acum intrăm în problema a doua. De ce părinții care domiciliază într-o zonă - bineînțeles că domiciliază acolo unde pot, unde își permit, că domiciliul este în funcție de capacitatea financiară de a achiziționa o locuință într-un cartier sau altul, evident - își dau copiii la o școală din cu totul altă zonă. Discutăm de copii din ciclul primar și gimnazial.
Știm bine mecanismele prin care se întâmplă lucrul acesta (n.r. își fac mutație). În unele cazuri poate fi și o justificare legală și chiar este prins în metodologia Ministerului Educației, în funcție de locul de muncă al părinților. Dacă amândoi părinții merg la serviciu în zona Piața Romană, e normal să-și dea copilul lângă serviciu. Deci există și această posibilitate, dar este totuși minoritară.
Iarăși ajungem la lipsa finanțării educației, pentru că lipsa finanțării corespunzătoare a educației și faptul că funcția de profesor este neatractivă din punct de vedere salarial, faptul că de zeci de ani intră în sistem și oameni pasionați, este adevărat, și oameni care țin pe picioare încă sistemul de educație, dar intră și oameni care nu-și găsesc un loc de muncă în altă parte, face ca sistemul de educație, mai ales cel preuniversitar, să performeze diferit, să existe mari decalaje de performanță a cadrelor didactice și de performanță a școlilor între unele și altele.
Este evident că sunt mult mai atractive colegiile naționale sau cele care au un anumit prestigiu educațional certificat și lumea fuge cât poate de școlile mai puțin prestigioase. N-are importanță unde este poziționarea lor în oraș”, a spus Bogdan Bucur.
Sistemul de educație, slab finanțat
„Drept urmare, din cauza acestei inegalități în interiorul prestației școlare pe care o realizează sistemul de învățământ preuniversitar, din această cauză - pe care o avem de altfel și în celelalte ramuri sociale, pentru că România nu reușește să asigure o societate în care să trăim cu toții într-un regim al inegalităților pe care să-l considerăm temeinic și corect - evident că există inegalități legitime, doar că inegalitățile și inechitățile într-o societate trebuie să fie legitime. Adică noi toți să considerăm că ăla merită mai mult pentru că are niște merite în plus.
Revenind la sistemul de educație, datorită slabei finanțări a acestuia, vă reamintesc că am ajuns la performanța uriașă - și sper să înțeleagă toată lumea ghilimelele - de a avea 3% din PIB alocați pentru educație, doar anul acesta, după datele Eurostat, date care sunt valabile pentru situația de acum 2 ani.
Până anul acesta, România era singura țară din Uniunea Europeană cu o alocare din PIB pentru educație mai mică de 3%. Aveam 2,2%. Lipsa banilor înseamnă inegalitate, inechitate în serviciile școlare prestate de sistem”, a spus Bogdan Bucur la DC News.
În interviul de la DC News, Bogdan Bucur a spus și ce s-ar întâmpla în România dacă un profesor ar îndrăzni să-i spună unui student că nu are voie să vină cu mașina la facultate.