Donald Trump pare mai hotărât ca niciodată să rescrie jocul geopolitic global, mizând pe readucerea păcii pe planetă după ani de conflicte în Gaza, Ucraina, dar și în diverse regiuni din Asia și Africa. În acest context, președintele american a creat Consiliul pentru Pace.
Ce este Consiliul Păcii. Donald Trump este primul președinte
„Consiliul Păcii”, denumit oficial în engleză Board of Peace, este o structură internațională inițiată de președintele SUA, Donald Trump, prezentată ca un organism care ar urma să contribuie la soluționarea conflictelor armate și la reconstrucția regiunilor afectate de război. Organizația a fost lansată la Forumul Economic Mondial de la Davos la începutul anului 2026 și este promovată drept un mecanism global alternativ celor existente, în special celor ale Organizației Națiunilor Unite.
Structura este una privată și este condusă de Trump în calitate de președinte, cu puteri extinse, inclusiv posibilitatea de a aproba sau respinge deciziile membrilor. Scopul oficial declarat este promovarea păcii durabile, restabilirea guvernării legitime și coordonarea reconstrucției în zonele afectate de conflicte, în special în Fâșia Gaza, de unde a pornit inițiativa, dar și a altora precum Ucraina, Asia și Africa.
Un punct central al controverselor este structura financiară a consiliului. Donald Trump propune ca statele interesate să obțină calitatea de membru permanent trebuie să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari. Suma este considerată una record pentru un organism internațional, potrivit Digi24.
Ce țări au aderat până acum
Consiliul Păcii este încă în faza de extindere, dar mai multe țări au primit invitații și/sau și-au exprimat interesul:
Inițiativa a fost susținută la Davos de reprezentanți din 19 state, care au acceptat să se alăture încă de la început. Printre liderii prezenți s-au aflat premierul Ungariei, Viktor Orbán, și președintele Argentinei, Javier Milei. Lista membrilor fondatori include: Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Bulgaria, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Ungaria, Qatar, Kosovo, Maroc, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Arabia Saudită, Turcia, Uzbekistan și Emiratele Arabe Unite, potrivit Știri Diaspora.
Mai multe state europene, inclusiv Norvegia, Suedia și Franța, și-au exprimat rezerve privind participarea sau au refuzat invitația din cauza îngrijorărilor legate de rolul Consiliului în raport cu ONU. Regatul Unit și Canada încă evaluează condițiile aderării, notează AP News. În cazul României, invitația a fost primită oficial, iar decizia privind aderarea și posibila contribuție de 1 miliard de dolari este analizată de autoritățile de la București în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
La ce s-ar folosi sumele plătite de membrii permanenți
Contribuțiile de 1 miliard de dolari pentru statutul de membru permanent nu au fost detaliate în mod clar într-un buget public sau transparent, însă conform proiectului de cartă al Consiliului Păcii și declarațiilor inițiale:
Coordonarea reconstrucției și stabilizării zonelor afectate de conflicte, în special în Fâșia Gaza, unde consiliul a fost inițial conceput să se implice.
Programe de pace și guvernare legitimă - organismul este promovat ca un mecanism de facilitare a dialogului și a reconstrucției sociale și politice în regiuni post-conflict.
Sumele ar putea fi folosite pentru activități administrative ale consiliului, salarii, operațiuni și alte nevoi logistice asociate funcționării acestei structuri globale. Cu toate acestea, criticii au atras atenția că nu există claritate asupra modului în care banii ar fi cheltuiți și cine va avea controlul asupra resurselor, ceea ce a stârnit îngrijorări privind transparența și legitimitatea proiectului, conform Time.
CITEȘTE ȘI: 44% dintre români consideră că România trebuie să adere la Consiliul pentru Pace al lui Trump