Principalii suspecți în cazul furtului cofiului de aur de la Coțofenești și al brățărilor dacice de la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, sunt Douglas Chesley W. (36 de ani) și Bernhard Z. (34 de ani), potrivit dvhn.nl.
Jurnaliștii olandezi au încercat să afle mai multe lucruri despre aceștia, așa că au mers în Noord-Holland. Vecinii lui Bernhard Z. l-au descris pe acesta drept un om rău, un scandalagiu care pare să atragă problemele. Se pare că acesta ar fi înfundat în datorii și trăiește din ajutor social. Bernhard Z. este principalul suspect în cazul furtului unei părți din Tezaurul Național al României.
Vecinii bărbatului au precizat că acesta era vizitat destul de des, în apartamentul său sărăcăcios, de către Douglas Chesley W.. Adesea, cei doi au fost văzuți plecând împreună de la locuința lui Bernhard Z.
CITEȘTE ȘI - Noi săpături arheologice în zona Coțofenești: Specialiștii suspectează existența unei cetăți getice
„Uită-te la casa lui. Tu ce crezi?”, a spus un vecin, în timp ce un altul a spus tranșant: „Muzică. Înjurături. Țipete. Un vecin rău”. Majoritatea celor care stau în apropierea sa au avut păreri similare despre el.
Oamenii legii au mers și la o locuință cumpărată de Douglas Chesley W. și sora lui în 2012. Mama și sora sa au împreună o afacere, iar pe siteul firmei se menționează cu mândrie că au „origine indoneziană”. Din actele ipotecare reiese că mama lui W. este originară din Drenthe – la o aruncătură de băț de Assen.
Mai mult decât atât, acum câțiva ani, Chesley era considerat un „cetățean fantomă”. În 2019 și 2020, municipalitatea Heerhugowaard pierduse complet urma lui W. și nu avea nicio idee unde se află. Autoritățile au încercat să-l localizeze prin canale oficiale, potrivit headliner.nl.
CITEȘTE ȘI - Coiful de aur de la Coțofenești: Olandezii admit că ancheta e în impas
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.