Statul, dar și factorii externi, fie URSS, înainte de 1989, fie Uniunea Europeană şi marile trusturi de presă străine, după , au influențat publicul, jurnaliştii şi cineaştii din România. Cartea Instituţii culturale în tranziţie, lansată de Raluca Radu, analizează riscurile asumate de către creatori şi mecanismele care susţin investiţia de încredere a publicului, în produse de presă şi în film. Editura Nemira a prezentat vineri, în cadrul Conferinţei Naţionale a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) şi a Asociaţiei Formatorilor din Jurnalism şi Comunicare, volumul ”Instituţii culturale în tranziţie.
Despre creativitate în jurnalismul şi cinematografia din România, după 1944”. Cartea, bazată pe o cercetare de mai mulţi ani a lector univ. dr. Raluca Radu (FJSC), este atât o introducere în istoria jurnalismului şi a cinematografiei româneşti, cât şi un volum de sociologia culturii. "În România există puţine studii capabile să ofere modele teoretice referitoare la transformările mass mediei şi cinematografiei post-comuniste, iar atunci când au fost formulate interpretări, ele s-au caracterizat îndeosebi prin dimensiunea lor normativă. Observaţiile şi analizele care surprind tendinţele de profunzime şi anulează idei preconcepute (şi larg răspândite) urmăresc cu rigoare construirea cadrelor instituţionale ale celor două lumi profesionale, sprijinindu-se pe numeroase exemple", indică profesorul Mihai Coman, de la Universitatea din Bucureşti, pe ultima copertă a cărţii. În Instituţii culturale în tranziţie sunt analizate evoluţiile istorice ale jurnalismului şi cinematografiei, după venirea comuniştilor la putere, şi succesul unor produse de presă şi a unor filme, după 1989. "Horia Alexandrescu, Doru Buşcu, Nae Caranfil, Dana Cristescu, Rodica Culcer, Mircea Daneliuc, Tudor Giurgiu, Paul Grigoriu, Mugur Mihăescu, Mircea Mureşan, Cornel Nistorescu, Dan Piţa, Cristi Puiu, Alexandru Solomon, Sergiu Toader şi Mihnea Vasiliu mi-au răspuns cu mare sinceritate la întrebări. Interviurile urmăresc deosebirile şi asemănările între stilurile de lucru ale echipelor de jurnalişti şi de cineaşti şi arată că, uneori, creativitatea are doi mari inamici: rutina şi evitarea riscului. Pe de altă parte, analiza interviurilor pune în lumină modul în care poate fi promovat un produs creativ, pentru a deveni un produs de succes: de la un jurnal TV de referinţă, la un bulevardier, de la filme de Cannes, la filme pentru marele public" spune Raluca Radu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
