Este dificil să acceptăm trecerea ireversibilă a timpului. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, realizăm că timpul trece din ce în ce mai repede, conştientizăm iminenţa morţii şi încercăm să o negăm pentru că orice presupune un final şi trece în sfera necunoscutului ne provoacă frică.
Tranziţia de la muncă la pensionare are un impact psihologic major asupra persoanei (mai ales pentru bărbaţi, ei fiind implicaţi mai mult în activitatea profesională) deoarece aduce cu ea schimbări radicale.
Pensionarea şi înaintarea în vârstă generează anxietate şi stres, sentimente de neputinţă, de deznădejde, de izolare şi inutilitate, persoanele de vârsta a treia nu se mai simt utile din punct de vedere profesional. Pensionarea aduce cu ea retragerea din viaţa socială (persoanele pensionate ajung să fie percepute de ceilalţi ca fiind ,,moarte" din punct de vedere social), pierderea rolurilor şi a poziţiei sociale, se produce o întrerupere a rutinei zilnice, apar dificultăţile de adaptare la noul statut, la noile roluri şi la procesul de îmbătrânire, dificultăţi financiare, apar regretele generate de reflecţia asupra întregii vieţi. Toate acestea sunt accentuate şi de lipsa de pregătire pentru această perioadă firească a vieţii. Persoanele ar trebui sprijinite emoţional (de către asistenţi sociali şi familie) încă dinainte de retragerea din activitate pentru a accepta mai uşor îmbătrânirea şi pensionarea. Tot în această perioadă, vârstnicii trebuie să se adapteze la noile realităţi: apare nesiguranţa viitorului, îşi pot pierde partenerul de viaţă, se diminuează capacitatea fizică şi psihică, autonomia poate deveni dificilă, se accentuează sentimentul de singurătate, apare perspectiva morţii.
Pentru a înlătura efectele negative ale înaintării în vârstă este important să acceptăm şi să conştientizăm că este o etapă firească a vieţii, care poate aduce numeroase beneficii, să ne asumăm noile roluri şi să avem un stil de viaţă sănătos. Bătrâneţea poate aduce cu ea timp liber, timp de odihnă şi relaxare după mulţi ani de muncă continuă, înţelepciune, contemplarea vieţii, creşterea nepoţilor, posibilitatea de a călători, de a întreprinde lucruri noi pentru care nu am avut timp.
Bătrâneţea ar putea fi privită ca un izvor de cunoaştere şi ca răsplată după un drum lung, plin de trăiri, în care ne-am îmbogăţit ca oameni. Nu este un final, ci doar un prag spre o altă etapă a vieţii în care putem trăi şi descoperi lucruri noi şi în care putem evolua.
Persoanele se pot implica în activităţi creatoare, se pot dedica unei cauze nobile prin voluntariate, pot practica sporturi, pot rememora realizările, suferinţele, bucuriile, obstacolele, învăţămintele, atribuindu-le un sens, îşi pot valorifica experienţele de viaţă şi abilităţile personale, se pot implica în activităţi diverse prin care să obţină satisfacţii financiare şi emoţionale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
