Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a înaintat un denunţ oficial procurorului general al României, prin care reclamă „fapte penale de natură să aducă o vătămare gravă înfăptuirii justiţiei, precum şi activităţii CNSAS“, referitoare la declaraţiile de avere depuse de Senat în procesul Rodicăi Stănoiu, de la Oradea.
Astfel, potrivit denunţului CNSAS şi dat publicităţii de Mediafax, Senatul a comunicat două declaraţii de avere ale Rodicăi Stănoiu, care par a fi scrise şi semnate de persoane diferite.
Declaraţiile de avere - completate şi semnate de Stănoiu - au fost solicitate de către judecători pentru a se putea face comparaţii între scrisurile de pe acte, iniţial fiind trimisă de către Senat doar o copie după declaraţia din 9 ianuarie 2006.
„În fapt, pe rolul Curţii de Apel Oradea Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ se află dosarul nr. 48681/3/2008, ce are ca obiect contestaţia formulată de Rodica Stănoiu împotriva deciziei Colegiului CNSAS prin care s-a reţinut că aceasta a avut calitatea de colaborator al poliţiei politice comuniste. La termenul din 3 noiembrie 2010, instanţa de judecată a hotărât formularea unei adrese către Senat, pentru a trimite la dosar, în original, Declaraţia de Avere completată de doamna Stănoiu, în calitate de senator, la data de 9 ianuarie 2006“, arată CNSAS.
Potrivit denunţului citat de Mediafax, „declaraţia urmează a servi ca înscris de comparaţie la realizarea unui raport de expertiză grafoscopică“. Concret, spune CNSAS, o serie de note informative adresate fostelor organe de Securitate trebuie comparate cu mai multe scripte de comparaţie, printre care şi declaraţia amintită, pentru a stabili dacă reclamanta este autoarea notelor informative.
"Copia respectivei declaraţii mai făcuse obiectul a două rapoarte extrajudiciare de constatare tehnico-ştiinţifică în anul 2006. Rapoartele din 2006 folosiseră forma printată a Declaraţiei ce fusese publicată în acel an, pe pagina de internet a Senatului, la rubrica destinată declaraţiilor de avere şi interese“ mai arată sursa citată. Astfel, în urma unei alte cereri de către Curtea din Oradea, secretarul general al Senatului, Ion Moraru, a comunicat: "Având în vedere noua dumneavoastră solicitare din 16 decembrie 2010 şi ţinând seama de necesitatea transmiterii originalului declaraţiei de avere pentru efectuarea expertizei grafoscopice, vă transmitem alăturat originalul declaraţiei de avere, precum şi al declaraţiei de avere rectificate ale doamnei senator Rodica Mihaela Stănoiu, care datează din 9 ianuarie 2006".
CNSAS astfel a constatat diferenţele între copia conformată, pe de o parte, respectiv aşa-zisul original, pe de altă parte costau, în primul rând, în scrierea diferită, dar şi modalităţile de executare a semnăturii, de la finalul celor două înscrisuri. „Este evident că dacă instituţia noastră nu ar fi sesizat această diferenţă şi nu ar fi învederat-o instanţei, aşa-zisul original ar fi fost folosit la realizarea expertizei grafoscopice, cu consecinţa alterării rezultatului acesteia, astfel încât nu s-ar fi putut ajunge la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei", notează în denunţul făcut la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, CNSAS.
Cât priveşte justificarea Senatului, exprimată printr-un comunicat oficial, CNSAS arată că această Cameră a Parlamentului susţine, în esenţă, că la data de 19 ianuarie 2006, Stănoiu ar fi depus, în acelaşi timp, două declaraţii de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singură dovadă de primire. De asemenea, la 15 februarie 2006 s-a depus rectificarea acestei declaraţii (rectificarea fiind completată dactilografiat).
„Ipoteza că doamna Stănoiu Mihaela-Rodica ar fi depus, în acelaşi timp, două declaraţii de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singură dovadă de primire (!) nu poate fi primită din mai multe motive: nu se poate explica raţiunea pentru care o persoană ar depune în aceeaşi zi două declaraţii de avere; eventuala corectare a unor date se putea face printr-o declaraţie de rectificare, depusă ulterior, pentru care se elibera o nouă dovadă de primire (ceea ce s-a şi întâmplat în speţă, prin depunerea rectificării dactilografiate depuse la 15 februarie 2006); nu se poate explica raţiunea pentru care Senatul ar fi eliberat o singură dovadă de depunere pentru cele două declaraţii; nu se poate explica pentru ce respectivele declaraţii, depuse în aceeaşi zi, ar fi completate cu două tipuri de scris şi două tipuri de semnătură; nu se poate explica de ce pe pagina de internet a Senatului nu au fost expuse decât Declaraţia de Avere care a fost conformată cu originalul şi care a fost expertizată în 2006, precum şi rectificarea dactilografiată depusă la 15.02.2006; justificarea comunicată de Senat vine în contradicţie cu cele două adrese de înaintare transmise instanţei de aceeaşi instituţie şi care fac referire la o singură declaraţie de avere depusă la Senat la data de 19.01.2006 (nu se face referire la două declaraţii depuse în aceeaşi zi)“, susţine CNSAS.
De asemenea, adresele de înaintare fac referire şi la rectificarea dactilografiată depusă la Senat la data de 15 februarie 2006.
„Toate aceste aspecte duc, în opinia noastră, la concluzia că în speţă s-au comis infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale (prevăzută şi pedepsită de art. 288 Cod Penal), precum şi de uz de fals (prevăzută şi pedepsită de art. 291 Cod Penal)“, susţine CNSAS, solicitând procurorului general al României să dispună efectuarea de cercetări pentru elucidarea cazului.Vineri, 25 martie, la Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat un nou termen în procesul în care fostul ministru de Justiţie Rodica Stănoiu contestă calitatea de colaborator al Securităţii.
În cadrul dezbaterilor, judecătorii au luat act de o adresă a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) Bucureşti, care a comunicat că are doar şase experţi în domeniul grafologic, iar trei dintre aceştia au efectuat deja o expertiză în acest dosar, care a fost dispusă înainte de strămutarea procesului la Oradea. În consecinţă, în cazul în care cercetarea grafologică efectuată în cauză la cererea Curţii de Apel Oradea ar fi contestată, nu ar mai exista posibilitatea unei contraexpertize, care se realizează obligatoriu de către o altă comisie de trei experţi decât cea care a făcut prima analiză. Prin urmare, judecătorii Curţii de Apel Oradea au dispus înaintarea documentelor care urmează să fie analizate Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
