Cazul Huidu: cât va sta „Cârcotaşul“ în spital, ce riscuri sunt pe termen lung

Cum se poate traduce mesajul medicilor austrieci de la clinica în care se află Şerban Huidu? Iată ce ne-a declarat dr. Elena Copaciu, şefa Clinicii ATI de la Spitalul Universitar București, unde a fost tratat recent şi Adrian Sobaru: ”Faptul că medicii austrieci au hătărât să apeleze la coma indusă ne arată că traumatismul a fost unul sever. Criteriile stabilite de specialişti şi publicate pe site-ul Brain Trauma Foundation arată că nu se induce coma pentru un traumatism minor sau mediu. Creierul a suferit, deci, o leziune inflamatorie  acută, probabil cu distrugeri de substanţă cerebrală. Au avut loc şi unele hemoragii, unda de şoc a impactului producând contuzii hemoragice în substanţa cerebrală. Riscul maxim al unei dilacerări importante se manifestă în primele 24-72 de ore. Din fericire, nu s-a produs o sângerare sau o compresie importantă, deci nu e nevoie de o intervenţie chirurgicală. Operaţia ar permite îndepărtarea cheagurilor de sânge, care pot, de asemenea, să exercite o compresiune care distruge ţesutul cerebral, dar reprezintă la rândul ei un şoc traumatic şi e bine să fie evitată. Vom putea spune că pacientul e total   în afara  pericolului abia peste 21  de zile, deoarece substanţa cerebrală se vindecă foarte încet”.

Pacientul nu a fost supus unui RMN, deoarece tomografia cu substanţă de contrast oferă toate informaţiile necesare. Analiza RMN se va efectua doar ca explorare funcţională. Metoda care poate fi folosită la patul bolnavului este, potrivit dr. Copaciu, ecografia Doppler a vaselor cerebrale, care arată dacă hematomul format exercită o compresie asupra creierului. Dacă edemul şi hematomul se resoarb, intervenţia chirurgicală nu mai e necesară. Dacă se constată, la ecografiile făcute la fiecare 48 de ore, că apare compresia, se intervine chirurgical pentru degajarea zonei, altfel există riscul unor distrugeri cerebrale masive, cu deficite funcţionale (pacientul pierde capacitatea de a efectua mişcări sau de a vorbi, ori acuitatea vizuală. Uneori, pot apărea tulburări de memorie şi chiar de personalitate - din vesel devine trist sau invers.

Dacă hematomul se calcifică, rămâne ca un focar de iritaţie care poate determina migrene sau chiar crize asemănătoare epilepsiei. RMN-ul poate ajuta la evitarea acestor riscuri, indicând necesitatea unei intervenţii chirurgicale.

De remarcat că, în cazul Sobaru, medicii au adoptat aceeaşi atitudine prudentă: l-au operat doar după ce au fost siguri că micile hematoame  craniene rezultate în urma traumatismului nu se extind şi nu se complică.